Cele mai mari zece centre comerciale din București, evaluate după suprafața disponibilă, au generat venituri din chirii de 1,5 miliarde de lei în anul 2025. Această sumă reprezintă o creștere de 5% comparativ cu perioada precedentă, conform datelor colectate de Ziarul Financiar. Portofoliul acestor centre comerciale cuprinde peste 1.500 de magazine și o suprafață totală de aproximativ 625.000 de metri pătrați închiriabili, marcând o activitate economică intensă în capitală.
Analiza estimărilor de piață indică faptul că vânzările totale realizate de magazinele din aceste zece malluri se apropie de 3 miliarde de euro pe an. Calculul se bazează pe premisa că chiria plătită de un retailer constituie între 10% și 20% din cifra de afaceri realizată. Astfel, centrele comerciale de top precum AFI Cotroceni și Băneasa Shopping City înregistrează vânzări de peste 600 de milioane de euro fiecare, depășind pragul de 3 miliarde de lei.
În ceea ce privește restul clasamentului, Sun Plaza, Mega Mall și Park Lake depășesc vânzări de 300 de milioane de euro anual. Promenada se poziționează cu încasări ale retailerilor de aproximativ 260 de milioane de euro. La polul opus, centrele comerciale Colosseum Mall, Grand Arena, Iris Titan și București Mall înregistrează performanțe financiare mai modeste, cu vânzări care nu depășesc pragul de 150 de milioane de euro în fiecare an.
Din punct de vedere al rentabilității spațiului, cele zece malluri din București generează un venit mediu pe metru pătrat închiriat de 2.400 de lei anual. Această cifră se traduce printr-o valoare de aproximativ 38 de euro pe metru pătrat lunar. Performanța financiară a proprietăților variază însă semnificativ, deoarece, deși Băneasa Shopping City și AFI generează vânzări de 600 de milioane de euro, Băneasa este pe profit, în timp ce AFI se află pe pierdere.
Evoluția acestor indicatori economici reflectă dinamica consumului în sectorul retail din capitală. Volumul masiv de tranzacții și veniturile din chirii arată o concentrare importantă a capitalului în centrele comerciale mari. Această structură de piață, unde câteva locații domină volumul de vânzări, influențează direct modul în care retailerii își gestionează costurile operaționale și strategia de prețuri în raport cu chiria plătită proprietarilor de malluri.
Sectorul retailului și al imobiliarelor comerciale rămâne un pilon important pentru economia locală, influențat de indicatorii de consum și de capacitatea de absorbție a pieței. În contextul fluctuațiilor economice, performanța acestor centre comerciale oferă o imagine clară asupra nivelului de cheltuieli al populației din București și asupra stabilității veniturilor pentru proprietarii de spații comerciale de mari dimensiuni.