Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în cadrul ședinței de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie vine într-un moment în care specialiștii BNR estimează că rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Instituția a decis, de asemenea, păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 7,50 la sută și a celei pentru facilitatea de depozit la 5,50 la sută.
Evoluția inflației a prezentat variații semnificative în primele două luni ale trimestrului III 2026, scăzând de la 10,42 la sută în iunie la 8,16 la sută în iulie și la 6,17 la sută în august. Această scădere a fost influențată de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și de modificările de cote TVA și accize din anul anterior. Totodată, scăderea prețurilor LFO a contribuit la dinamica descendentă, deși a fost parțial contrabalansată de creșterea cotațiilor petrolului.
Indicatorul inflației CORE2 ajustat a înregistrat, de asemenea, o scădere importantă, ajungând la 6,2 la sută în august, de la nivelul de 8,3 la sută din iunie. Această evoluție a fost determinată de efectele de bază ale majorărilor de impozite indirecte din trimestrul III 2025, dar și de slăbirea cererii de consum. Totuși, anumite presiuni au avut sens opus, precum creșterea tarifelor de telecomunicații, a prețurilor polițelor RCA și efectele indirecte ale scumpirii combustibililor.
Activitatea economică a prezentat semne de stagnare în trimestrul II 2026, după o contracție de 0,1 la sută în primul trimestru al anului. Deși contracția a fost mai puțin severă în trimestrul II, comparativ cu -1,2 la sută în primele trei luni, consumul gospodăriilor a continuat să scadă în termeni anuali. În același interval, exportul net a redevenit contracționist, pe fondul creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, ceea ce a afectat deficitul balanței comerciale și al contului curent.
Piața muncii a înregistrat mici scăderi ale efectivului de salariați în iunie și iulie 2026, însă rata șomajului BIM a revenit la 6,4 la sută în iulie-august. Dinamica anuală a salariului brut nominal a crescut în iulie, influențată de majorarea salariului minim brut, deși nivelul rămâne scăzut din perspectivă istorică. În paralel, deși intențiile de angajare s-au redresat în trimestrul III, deficitul de forță de muncă raportat de companii a ajuns la un minim al ultimelor 6 ani.
Contextul macroeconomic este marcat de incertitudini legate de situația politică internă și de conflictele externe, precum cel din Orientul Mijlociu. Aceste elemente pot afecta puterea de cumpărare și costurile de finanțare, influențând modul în care economia răspunde la politicile monetare. În acest cadru, utilizarea fondurilor europene este considerată esențială pentru a contrabalansa efectele de consolidare bugetară și pentru a susține reformele structurale necesare economiei românești.