Datele oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței de Guvern din 16 octombrie arată o evoluție pozitivă a indicatorilor macroeconomici pentru primele nouă luni ale anului. Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,53 puncte procentuale ca pondere în economia națională. În termeni nominali, deficitul a înregistrat o scădere de 23,95 miliarde de lei față de perioada similară a anului precedent, marcând o consolidare fiscală semnificativă.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,07 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11,8% față de primele nouă luni ale anului trecut. Această evoluție a făcut ca ponderea veniturilor în PIB să urce de la 24,4% la 25,4%, un avans de 1,03 puncte procentuale. Creșterea a fost susținută de veniturile fiscale, în special de încasările din TVA, dar și de fondurile europene care au contribuit substanțial la nivelul total de încasări.
În cadrul veniturilor, încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, cu o creștere de 24,8% față de perioada precedentă, dinamică influențată de modificările de cote prevăzute prin Legea nr. 141/2025. De asemenea, contribuțiile de asigurări au însumat 165,4 miliarde de lei, fiind cu 6,8% peste nivelul anterior, datorită extinderii bazei de impozitare. Impozitul pe profit a crescut cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei, în timp ce impozitele pe proprietate au urcat cu 29,9%.
Pe partea de cheltuieli, suma totală a bugetului general consolidat a însumat 600,59 miliarde de lei, o creștere de 5,5% în termeni nominali. Totuși, ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 29,7% la 29,2%, cu 0,5 puncte procentuale. În timp ce cheltuielile de personal au scăzut cu 4,54 miliarde de lei, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, ajungând la 77,34 miliarde de lei, pe fondul unor plăți mai mari în sectorul sănătății.
Investițiile publice au înregistrat o creștere de peste 25 de miliarde de lei față de primele nouă luni ale anului trecut, conform declarațiilor ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Un motor important al acestor fluxuri financiare este Planul Național de Redresare și Reziliență, de unde România a încasat deja 13,27 miliarde de euro, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea totală. Din această sumă, 8,95 miliarde de euro au fost granturi, iar 4,32 miliarde de euro au reprezentat împrumuturi.
Următoarele etape de finanțare din PNRR implică încasarea a încă 6,43 miliarde de euro, dintre care 2,08 miliarde de euro sunt aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluare. Decizia Comisiei Europene pentru aceste cereri este așteptată până la 20 noiembrie 2026. Alexandru Nazare a subliniat necesitatea continuării consolidării fiscale în 2027, având în vedere că ținta de deficit bugetar pentru anul 2026 este stabilită la 6,2% din PIB.