Ministerul Finanțelor a anunțat că execuția bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 mld lei. Această cifră reprezintă 3,82% din PIB, marcând o scădere semnificativă de 1,53 puncte procentuale față de perioada similară a anului 2025, când deficitul a fost de 102,47 mld lei, respectiv 5,35% din PIB. Evoluția indică o consolidare fiscală în raport cu exercitiul precedent.
Veniturile totale ale bugetului au însumat 522,07 mld lei în acest interval, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul trecut. Din aceste sume, încasările din impozitul pe profit au fost de 30,13 mld lei, cu o creștere de 8,7%, în timp ce veniturile nete din TVA au ajuns la 18,27 mld lei, crescând cu 24,8% datorită modificărilor de cote prevăzute de Legea nr. 141/2025. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 165,40 mld lei, în creștere cu 6,8%.
Pe partea de cheltuieli, sumele totale au ajuns la 600,59 mld lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 5,5% comparativ cu primele nouă luni ale anului 2025. Totuși, raportat la PIB, cheltuielile au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile de personal s-au ridicat la 122,14 mld lei, în scădere cu 4,54 mld lei, pe fondul reducerilor unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială. În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, la 77,34 mld lei, din cauza plăților în sănătate.
Investițiile publice au cunoscut o creștere majoră, ajungând la 107,77 mld lei, față de 82,62 mld lei în perioada corespunzătoare anului trecut. Această evoluție reprezintă o creștere de 25,17 mld lei, fiind susținută în proporție de 70,68% de plățile pentru proiectele finanțate prin fonduri externe nerambursabile aferente PNRR și componentei de împrumut a acestuia. Instituțiile publice au efectuat plăți de 76,57 mld lei pentru proiecte europene, reprezentând 64,6% din creditele bugetare aprobate pentru 2026.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că disciplina bugetară și dezvoltarea pot merge împreună, menționând că deficitul a fost redus cu 1,53 puncte procentuale. Acesta a declarat că bugetul viitorului nu trebuie să fie un „inventar al promisiunilor politice”, ci unul al responsabilității și al investițiilor prioritare. Nazare a menționat că există o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru acest an și necesitatea continuării consolidării în 2027.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu în cadrul economiei românești, fiind influențat de raportul dintre încasările fiscale și nivelul cheltuielilor publice. În contextul actual, autoritățile urmăresc menținerea unui echilibru între absorbția fondurilor europene și controlul cheltuielilor de stat, pentru a evita acumularea unor datorii care să afecteze generațiile viitoare, conform obiectivelor de consolidare fiscală.