Deficitul public trimestrial al României, ajustat sezonier, a crescut la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, conform datelor publicate de Eurostat la 21 octombrie. Această valoare reprezintă o creștere semnificativă față de nivelul de 5,5% înregistrat în primele trei luni ale aceluiași an. România a înregistrat astfel cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, având cea mai accentuată deteriorare de 3,7 puncte procentuale față de trimestrul precedent.
Comparativ cu restul continentului, România depășește semnificativ indicatorii medii raportați în perioada respectivă. Media Uniunii Europene a fost de 3,5%, în timp ce în zona euro media a fost de 3,3%. Pentru același trimestru, seria fără ajustare sezonieră indică un deficit de 7,8% din PIB, o valoare care se compară cu cel 5,7% înregistrat în perioada corespunzătoare din 2025. Aceste două cifre provin din serii calculate diferit, ajustarea sezonieră permițând comparații între trimestre fără influența calendarului plăților.
În ceea ce privește datoria publică, stocul obligațiilor guvernamentale a ajuns la aproximativ 1.196,4 miliarde de lei la sfârșitul lui iunie 2026. Această sumă reprezintă 59,4% din PIB, ceea ce înseamnă o scădere de 0,3 puncte procentuale față de nivelul de 59,7% din sfârșitul lui martie. Totuși, valoarea nominală a datoriei a crescut cu circa 26,6 miliarde de lei față de martie, de la aproximativ 1.169,9 miliarde de lei, deși raportul datorie/PIB a scăzut datorită evoluției numitorului.
Contextul bugetar european impune României corectarea deficitului excesiv până în anul 2030, conform traiectoriei revizuite de Consiliul UE. Pentru anul 2026, recomandarea stabilește un plafon de creștere nominală a cheltuielilor nete de maximum 2,6%. Este important de menționat că acest plafon de cheltuieli este un indicator specific regulilor europene și nu trebuie confundat cu o țintă directă de deficit. Procedura de deficit excesiv este momentan ținută în așteptare, după ce Comisia a constatat măsuri eficace.
Publicarea acestor statistice de către Eurostat nu implică automat noi sancțiuni sau suspendarea fondurilor europene pentru România. Monitorizarea continuă este necesară, însă rezultatul unui singur trimestru nu transformă automat datele într-o concluzie definitivă asupra întregului an. Pragurile europene de referință, precum deficitul anual de 3% sau datoria de 60%, se aplică unor indicatori diferiți față de cele trimestriale ajustate, necesitând o evaluare pe termen lung a traiectoriei bugetare.
În cadrul Uniunii Europene, monitorizarea indicatorilor de deficit și datorie este esențială pentru stabilitatea fiscală a statelor membre. Regula de 3% pentru deficitul anual și limita de 60% pentru raportul datorie/PIB reprezintă pilonii cadrului de supraveghere europeană. Aceste limite sunt utilizate pentru a preveni dezechilibrele macroeconomice și pentru a asigura capacitatea de finanțare a economiilor naționale în perioade de volatilitate.