România se situează în prezent la limita inferioară a categoriei investment grade, pragul minim de siguranță pentru investitorii instituționali. Deși țara a evitat retrogradarea în categoria junk în cursul acestui an, riscul rămâne prezent. O astfel de evoluție ar putea declanșa vânzări masive de obligațiuni și ar putea restrânge baza de investitori, ceea ce ar duce la creșterea costurilor de finanțare ale statului și la presiuni economice semnificative.
Conform specialiștilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM-UBB FSEGA), o retrogradare ar putea afecta direct nivelul de trai al populației prin deprecierea leului și ieșirile de capital. Bálint Nagy, cercetător în cadrul echilei RoEM-UBB FSEGA, explică faptul că o notă mai scăzută obligă investitorii să ceară dobânzi mai mari pentru a asuma riscul. Scenariul de trecere sub limita investment grade ar forța mulți investitori instituționali să vândă automat obligațiunile românești, accentuând presiunea asupra bugetului.
Evaluările recente ale agențiilor de rating confirmă fragilitatea poziției României. Pe 31 iulie, Fitch a reconfirmat ratingul BBB− cu perspectivă negativă, iar pe 7 august, Moody’s a menținut Baa3 cu perspectivă negativă. Ulterior, pe 2 octombrie, Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat, la rândul său, BBB− cu perspectivă negativă. Următoarea evaluare majoră de la Fitch este programată pentru ianuarie 2027, moment în care va fi reanalizat ratingul țării.
Pentru a evita această situație, România trebuie să demonstreze că reducerea deficitului din 2026 este sustenabilă. Specialiștii subliniază că stabilitatea guvernamentală, respectarea țintelor fiscale și continuarea absorbției fondurilor europene sunt criterii esențiale. Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, menționează că deficitele bugetare ridicate și instabilitatea politică limitează îmbunătățirea ratingului, precizând că consolidarea bugetară rămâne esențială pentru menținerea în categoria recomandată investițiilor.
Impactul economic al unei retrogradări ar include și un cerc vicios al datoriei publice. Statul ar fi nevoit să se împrumute la dobânzi mult mai mari, ceea ce ar amplifica deficitul bugetar deja ridicat. În plus, pe termen scurt, o trecere în categoria junk ar putea reduce intrările de capital și ar slăbi încrederea investitorilor. Acest proces ar putea frâna investițiile și consumul intern, afectând direct creșterea economică a țării.
Istoricul ratingurilor arată că România a menținut statutul de investment grade de la anul 2014, însă a fost deja retrogradată sub acest prag în 2008 de către S&P și Fitch în urma crizei financiare globale. După perioada de instabilitate, țara a revenit în categoria de siguranță în 2011 și 2014. În prezent, nicio țară membră a Uniunii Europene nu se află în categoria non-investment grade, cunoscută sub denumirea de junk.