Balanța comercială a Republicii Moldova a înregistrat un deficit de 4,42 miliarde de euro în perioada ianuarie–august 2026. Această cifră reflectă un dezechilibru major, deoarece valoarea importurilor de mărfuri a atins 6,66 miliarde de euro, în timp ce exporturile au însumat doar 2,24 miliarde de euro. Deficitul este cu peste 250 de milioane de euro mai mare decât s-a înregistrat în perioada similară a anului precedent, semnalând o presiune sporită asupra economiei.
Deși exporturile au cunoscut o creștere de 9,3% în aceste primele opt luni, ritmul de dezvoltare al livrărilor externe nu a fost suficient pentru a compensa valoarea ridicată a achizițiilor de pe piețele internaționale. Raportul dintre cele două fluxuri comerciale indică faptul că, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru importuri, economia moldovenească a obținut doar 33,6 euro din exporturi. Această diferență de 66,4 euro subliniază decalajul dintre bunurile cumpărate din străinătate și cele vândute.
Evoluția din luna august a accentuat această presiune asupra balanței comerciale, prin scăderea valorii exporturilor. În luna respectivă, exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% față de august 2025. În același timp, importurile au ajuns la 817,5 milioane de euro, fiind cu 7% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, ceea ce a dus la un deficit lunar de 549 de milioane de euro.
Sectorul energetic reprezintă un factor critic în menținerea acestui deficit, generând aproape un sfert din totalul importurilor. Conform datelor BNS, petrolul și produsele petroliere constituie 10,2% din importuri, gazele și produsele industriale din gaz reprezintă 9,5%, iar energia electrică ocupă 4,1%. Împreună, aceste categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro, cu o creștere semnificativă a achizițiilor de petrol și produse petroliere de 26,8%.
Relațiile comerciale ale Republicii Moldova rămân strâns legate de Uniunea Europeană, România fiind principalul partener comercial. România a absorbit 29,9% din exporturile moldovenești în primele opt luni ale anului și a furnizat 22,9% din totalul importurilor. Pe locul al doilea în ceea ce privește furnizorii de mărfuri se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, care contribuie cu 9,4% la structura importurilor naționale.
Dependența de combustibili și energie din exterior expune economia moldovenească la variațiile prețurilor internaționale și la eventualele perturbări ale aprovizionării. Reducerea acestei vulnerabilități necesită, pe termen lung, diversificarea surselor de aprovizionare, dezvoltarea capacităților interne de producție și îmbunătățirea eficienței energetice pentru a stabiliza balanța comercială.