România a înregistrat un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro în perioada cuprinsă între ianuarie și august 2026, conform datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Această cifră reprezintă o creștere de 307 milioane de euro față de aceeași perioadă a anului precedent, indicând o accentuare a dezechilibrului între fluxurile de bani care intră și cele care ies din țară. Deși ritmul de creștere al exporturilor a fost superior celui importurilor, valoarea absolută a deficitului a continuat să crească.
Analiza indicatorilor economici relevă faptul că exporturile românești au ajuns la 65,82 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 4%. În același interval de opt luni, importurile au totalizat 88,27 miliarde de euro, afișând un avans de 3,4% față de nivelul anterior. Din această perspectivă, pentru fiecare 100 de euro încasați prin exporturi, România a cheltuit aproximativ 134 de euro pe achiziția de bunuri din exterior, evidențiind o dependență structurală de produsele străine.
Luna august a marcat o deteriorare a balanței comerciale, cu un deficit lunar de 3,14 miliarde de euro. În această lună, exporturile au însumat 7,55 miliarde de euro, cu o creștere de 11,6% față de august 2025, însă importurile au urcat cu 13,7%, ajungând la 10,69 miliarde de euro. Rezultatul este un deficit de august care este cu aproximativ 590 de milioane de euro mai mare decât cel înregistrat în aceeași lună a anului trecut, anulând efectul pozitiv al performanței exportatorilor.
Structura comerțului exterior indică faptul că trei categorii de produse explică aproape 80% din deficitul total al țării. Cele mai mari diferențe apar la nivelul produselor chimice și derivatelor, unde deficitul este de 9,43 miliarde de euro, la mărfurile manufacturate (4,74 miliarde de euro) și la combustibili și produse derivate (3,75 miliarde de euro). Aceste date sugerează că economia depinde masiv de importuri de materii prime și energie, necesare chiar și pentru procesele de producție destinate exportului.
Relația comercială cu Uniunea Europeană constituie nucleul activității externe, reprezentând 71,6% din exporturi și 72,5% din importuri. În acest segment, deficitul a ajuns la 16,87 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că aproximativ trei sferturi din deficitul comercial total al României este generat în cadrul parteneriatelor cu statele membre UE. În schimb, deficitul în raport cu țările din afara Uniunii Europene a fost de 5,58 miliarde de euro, reflectând integrarea profundă în lanțurile de producție europene.
Monitorizarea indicatorilor de la Institutul Național de Statistică este esențială pentru înțelegerea sănătății economice, deoarece un deficit comercial persistent poate pune presiune pe contul curent și pe stabilitatea cursului valutar. Deși importurile de tehnologii și utilaje pot sprijini productivitatea pe termen lung, dependența de componente externe rămâne o vulnerabilitate majoră. Capacitatea industrială a țării este vizibilă prin faptul că mașinile și echipamentele de transport reprezintă 45,5% din exporturi, dar și 36,6% din importuri.