Prețurile fertilizanților și ale amelioratorilor de sol au înregistrat o creștere de 13,4%, plasând România într-o poziție de presiune economică vizibilă. În ultimul trimestru din 2025, în timp ce în Uniunea Europeană prețurile acestor inputuri agricole cresceau cu 8%, România a înregistrat cea mai mare majorare din cele 27 de state membre, cu un avans de 16,8%. Această volatilitate persistentă a pieței europene a fost marcată de situația din aprilie 2026, când prețurile fertilizanților cu azot au depășit cu 71% media anului 2024.
În acest context, dejecțiile de la ferme încep să fie privite nu doar ca un deșeu, ci ca un activ agronomic cu valoare economică reală. Aceste materiale conțin azot, fosfor și potasiu, elemente pentru care fermierii plătesc în mod regulat la achiziția de pe piața externă. Deși fertilizanții organici nu pot înlocui integral produsele minerale, fiecare kilogram de nutrient furnizat în siguranță culturilor reduce necesarul de inputuri cumpărate de la furnizori externi.
Securitatea economică a agriculturii europene este afectată de dependența de importuri pentru materii prime precum ureea și amoniacul, expunând fermele la perturbări geopolitice. Comisia Europeană a subliniat că, atunci când prețurile cresc, fermierii nu pot transfera întotdeailea costurile în prețul final al producției, ceea ce duce la scăderea marjelor de profit. Proiectul european FertiCovery vizează recuperarea nutrienților din biodeșeuri și ape uzate pentru a crește reziliența fermelor din Europa.
Valoarea economică a materialelor organice depinde de concentrația de nutrienți, distanța de transport și costul aplicării pe teren. De exemplu, amestecul de gunoi de pui cu așternut este considerat foarte interesant deoarece este relativ uscat și concentrat. Analizele efectuate de University of Georgia Cooperative Extension pe aproximativ 3.000 de probe indică, în medie, un conținut de 3,15% azot, 2,77% P₂O₅ și 2,33% K₂O, oferind o dimensiune economică clară.
Utilizarea eficientă a acestor resurse implică și gestionarea emisiilor de amoniac, care reprezintă o pierdere directă de valoare fertilizantă. Aplicarea corectă, prin încorporarea rapidă a gunoiului în sol, ajută la păstrarea azotului în circuitul agricol și reduce mirosurile neplăcute. Conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/302, pentru creșterea intensivă a păsărilor și porcilor, se recomandă un interval de 0–4 ore între distribuire și încorporare pentru a minimiza pierderile de nutrienți.
Evoluția prețurilor la inputuri agricole se încadrează într-un context de fluctuații economice generale, în care costurile de producție sunt monitorizate constant de operatorii din sector. Capacitatea fermelor de a închide circuitul nutrienților prin economie circulară transformă sustenabilitatea într-o strategie de gestionare a costurilor. Astfel, valorificarea materiilor prime existente în fermă contribuie la stabilitatea lanțului alimentar și la menținerea calității recoltelor de cereale și oleaginoase.