Numărul insolvențelor în România a intrat într-o fază de accelerare alarmantă, generând temeri privind un efect de domino în economie. În primele opt luni ale anului, 4.782 de firme și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 5% față de perioada aceeași din 2025. Analiza realizată de Sierra Quadrant indică faptul că septembrie a marcat un punct critic, cu 869 de dosare deschise, cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani.
Factorii care alimentează această tendință negativă includ costurile ridicate cu energia și scăderea consumului. Piața gazelor pentru companii s-a liberalizat de la 1 aprilie, iar prețul angro s-a dublat între februarie și septembrie, în timp ce electricitatea pentru primul trimestru din 2027 se tranzacționează la niveluri de 861-905 lei pe MWh. În paralel, gospodăriile au cheltuit cu 2,5% mai puțin în primul semestru, iar vânzările în comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,7% în iulie, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană.
Presiunea financiară este accentuată și de costul banilor și de volatilitatea cursului valutar. Dobânda-cheie a BNR a rămas la 6,5%, menținând creditele la un nivel ridicat, în timp ce euro a atins un maxim istoric de peste 5,35 lei în octombrie. Aceste elemente complică situația firmelor care își au veniturile în lei, dar au cheltuieli de import sau chirii exprimate în euro, în condiții de incertitudine fiscală și de scădere a ritmului investițiilor publice după încheierea PNRR.
Sectorul HoReCa este unul dintre cei mai afectați, înregistrând o creștere de 233% a insolvențelor, urmat de transportul rutier de mărfuri cu 73% și construcțiile de clădiri cu 38%. Ovidiu Neacșu, partner coordonator Sierra Quadrant, explică faptul că aceste falimente anunță probleme în restul lanțului de distribuție. Mecanismul de propagare este unul de tip cascadă: scăderea consumului afectează comerțul și HoReCa, ceea ce duce la blocarea logisticii și, în final, la un blocaj generalizat al întregului sistem de producție.
Finanțarea companiilor românești depinde în mare măsură de creditul comercial, ceea ce crește riscul sistemic. În România, creditul bancar reprezintă doar aproximativ 20% din PIB, o cifră mult sub media Uniunii Europii, unde aceasta depășește 100%. Practic, firmele se finanțează reciproc prin amânarea plăților către furnizori. Când un client important nu mai poate achita, furnizorul său intră într-o stare de lipsă de lichiditate, transformându-se într-un rău platnic și declanșând astfel un efect de domino.
Situația datoriilor către stat rămâne un punct de vulnerabilitate major pentru mediul de afaceri. La finalul celui de-al doilea trimestru, 48.028 de companii aveau deja datorii restante către bugetul de stat, în valoare de 77,6 miliarde de lei. Această presiune fiscală, cumulată cu incertitudinea privind noile taxe pentru clădirile nerezidențiale care vor intra în vigoare din 2027, limitează capacitatea de manevră a firmelor care se confruntă deja cu fluxuri de numerar negative.