Florin Cîțu a criticat dur decizia Băncii Naționale Române de a menține dobânda de politică monetară la nivelul actual, în contextul estimărilor privind creșterea inflației. Fostul ministru al Finanțelor Publice a reacționat la ședința de astăzi, 8 octombrie, în care banca centrală a stabilit dobânda la 6,50% pe an. Această măsură vine într-un moment în care BNR avertizează că prețurile ar putea crește din nou până la finalul anului curent.
Decizia BNR de a păstra dobânda neschimbată urmează o perioadă în care inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. Totuși, Florin Cîțu subliniază că banca centrală a schimbat perspectiva, estimând acum o nouă creștere a inflației. El susține că această schimbare de estimare ar fi trebuit să determine o analiză atentă a dobânzii în raport cu riscul de creștere a prețurilor, nu menținerea status quo-ului.
Fostul ministru a argumentat că o inflație mai ridicată poate avea un efect secundar asupra indicatorilor de buget. Conform lui Florin Cîțu, inflația mai mare duce la creșterea PIB-ului nominal, ceea ce face ca deficitul și datoria publică să pară mai mici în raport cu economia. El a descris această situație ca fiind un compromis între o viață mai scumpă pentru cetățeni și indicatori macroeconomici care par mai buni pe hârtie.
Impactul deciziei BNR asupra cetățenilor este direct, deoarece dobânda de politică monetară influențează ratele creditelor și dobânzile depozitelor în lei. Dacă dobânda BNR ar fi crescut, ratele pentru români sau companii ar fi crescut automat, la fel și veniturile din depozite. Prin menținerea ratei de 6,50%, dobânzile din piață nu vor scădea, ceea ce menține costul creditelor la nivelul actual.
Florin Cîțu a pus la îndoială și misiunea fundamentală a instituției, întrebându-se dacă obiectivul principal este stabilitatea prețurilor. El a sugerat că inflația ar putea fi utilizată indirect pentru a cosmetiza situația financiară a statului. Întrebarea sa vizează dacă BNR își mai păstrează rolul de stabilizator sau dacă inflația devine un instrument pentru a reduce raportul dintre datoria publică și PIB.
Economia României a înregistrat o stagnare în trimestrul al doilea, după un recul de 0,1% în primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic, deși scăderea a fost mai redusă decât cea de 1,2% din primul trimestru. Consumul populației a continuat să scadă, în timp ce exporturile nete au afectat negativ evoluția economică generală.