Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria va fi oprită pentru lucrări planificate de întreținere anuală și reîncărcare cu combustibil. Această decizie, anunțată de operatorul centralei, vizează începerea lucrărilor de renovare a blocului de 1.000 MW, proces care se estimează că va dura până la sfârșitul lunii noiembrie. Oprirea acestui reactor funcțional survine într-un moment în care România depinde de importurile de energie pentru a-și acoperi consumul, în special în orele de seară.
Presiunea asupra sistemului energetic român este accentuată de faptul că producția internă nu acoperă întotdeauna cererea, în condițiile în care zilele se scurtează și temperaturile pot scădea. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), subliniază că retragerea temporară a acestui grup de energie reduce producția disponibilă într-o perioadă critică. România trebuie să gestioneze această schimbare prin prisma dependenței de importuri atunci când producția locală este insuficientă pentru a satisface cererea de vârf.
Un scenariu de lucru analizat de Dumitru Chisăliță indică faptul că România ar putea avea nevoie de importuri de până la 2.700 MW în orele de seară. Această ipoteză de analiză se bazează pe un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. În acest context regional, un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW este estimat pentru țările din Europa Centrală și Sud-Est, luând în calcul și oprirea unității 6 de la Kozlodui.
Riscul de securitate energetică este sporit de posibilitatea ca vecinii să aibă nevoie de energie în aceleași intervale orare. Dacă România, Ungaria și Balcanii înregistrează simultan un consum ridicat, surplusurile disponibile pentru export se reduc considerabil. Dumitru Chisăliță explică faptul că, deși Bulgaria poate continua exporturile, cantitatea depinde de consumul propriu și de capacitatea celorlalte centrale, în timp ce Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală.
Din punct de vedere economic, reducerea producției disponibile în regiune poate determina creșterea prețurilor la energia electrică în orele de vârf. Când oferta scade, piața recurge la alternative mai costisitoare, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Deși facturile nu cresc imediat, Dumitru Chisăliță avertizează că costul vulnerabilității poate fi reflectat în contractele viitoare ale consumatorilor, pe măsură ce riscul de achiziție pentru furnizori crește.
Sistemul energetic trebuie să mențină rezerve pentru a acoperi eventualele avarii neașteptate ale unor grupuri de producție sau ale legăturilor de transport. Un bilanț care funcționează la limita capacității devine vulnerabil la prima defecțiune tehnică majoră. Siguranța energetică depinde nu doar de echilibrarea producției cu cererea, ci și de capacitatea de a asigura energia la un cost suportabil chiar și în momentele de vârf de consum.