Fondul Monetar Internațional a lansat un apel urgent către economiile avansate și alte state pentru implementarea unor măsuri de consolidare fiscală. Instituția solicită reducerea cheltuielilor guvernamentale, diminuarea deficitelor și scăderea nivelului datoriei publice pentru a preveni complicații economice majore. Rodrigo Valdes, directorul departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, a subliniat că amânarea acestor ajustări va face procesul mult mai dificil și dureros în anii următori.
Presiunile fiscale sunt amplificate de randamentele în creștere ale obligațiunilor suverane, într-un moment în care media datoriei publice globale este pe cale să atingă 100% din PIB. Aceasta reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat după al Doilea Război Mondial, lăsând guvernelor o marjă de manevră extrem de redusă. Rodrigo Valdes a precizat că condițiile economice s-au schimbat, iar riscurile sunt generate de inflația persistentă și de nivelurile ridicate ale datoriei la nivel mondial.
Înainte de reuniunile anuale de la Bangkok, Rodrigo Valdes a menționat că rezultatele fiscale ale acestui an sunt mai slabe decât se anticipa anterior. În prezent, majoritatea țărilor prioritizează creșterea cheltuielilor în detrimentul măsurilor de austeritate, ceea ce crește riscul de vulnerabilități fiscale. FMI avertizează că amânarea ajustărilor va duce la creșterea poverii dobânzilor, limitând capacitatea guvernelor de a reacționa în fața unei eventuale recesiuni economice.
Costul finanțării guvernamentale este într-o ascensiune alarmantă, urmând să ajungă la 3,7% până în 2031, de la 2,3% în 2021. În SUA, plățile pentru dobânzi sunt estimate la 5,3% din PIB, o creștere semnificativă față de 2,8% din PIB înainte de pandemia de Covid. În țările cu venituri mici, plățile pentru dobânzi absorb deja peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu media de aproximativ 9% în perioada 2011-2019.
Factorii care contribuie la creșterea randamentelor titlurilor de stat includ prețurile ridicate ale petrolului, inflația și cererea de investiții în inteligența artificială. În statele G7, randamentul mediu al obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie. De asemenea, guvernele din economiile avansate au refinanțat o parte mai mare din datorie pe termene mai scurte, accelerând impactul dobânzilor ridicate asupra bugetelor publice.
Contextul economic actual este marcat de o traiectorie cu două viteze, unde economiile avansate sunt stimulate de investițiile în AI, în timp ce cele emergente suferă din cauza prețurilor la hidrocarburi. România se înscrie într-un scenariu de contracție, cu o prognoză de -0,5% pentru anul acesta, fiind una dintre puținele state europene care vor înregistra un PIB negativ, conform datelor FMI.