Statul român utilizează un mecanism de rambursare a accizei la motorina agricolă pentru a sprijini producția, însă datele arată o discrepanță între acest sprijin și securitatea alimentară a populației. În primul trimestru al anului 2026, bugetul dedicat acestui ajutor a fost majorat la 714,3 milioane de lei, fiind invocat adesea în contextul obiectivului de eliminare a foametei. Totodată, statisticile Eurostat indică faptul că 18,1% dintre români nu își permit o masă completă la fiecare două zile.
Schema de ajutor de stat, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014, permite producătorilor agricoli să recupereze diferența dintre acciza standard și rata redusă. Pentru anul 2026, acciza standard este de 2.804,29 lei la 1.000 de litri, în timp ce rata pentru agricultură este de 106,72 lei. Prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, fermierii primesc înapoi aproximativ 2,697 lei pe litru de motorină utilizată în sectorul vegetal, zootehnie sau pentru îmbunătățiri funciare.
În perioada ianuarie-martie 2026, beneficiarii schemei au fost 9.866 de exploatații, care au consumat peste 57,5 milioane de litri de motorină eligibilă. Suma totală rambursată în acest interval a fost de aproximativ 155,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă un ajutor mediu de circa 15.700 de lei pentru fiecare exploatație participantă. Această cantitate corespunde unui consum mediu de aproape 5.800 de litri de combustibil per unitate de exploatație în primul trimestru.
Un aspect critic al acestui sistem este faptul că fermierii trebuie să achiziționeze motorina la prețul întreg, cu acciză inclusă, și să aștepte rambursarea ulterioară. Acest decalaj financiar pune presiune pe fluxul de numerar al exploatațiilor, în special în perioadele de lucrări agricole intense, precum primăvara sau vara. Autoritățile au anunțat că pregătesc o propunere pentru ca recuperarea accizei să poată fi efectuată în cel mult trei luni de la achiziție, încercând să rezolve această problemă de lichiditate.
Eficacitatea acestui sprijin în reducerea prețurilor pentru consumatori este limitată de structura lanțului de aprovizionare. Deși costul fiscal al combustibilului scade pentru fermier, prețul final de la raft este influențat de numeroase alte etape, precum depozitarea, procesarea, transportul și comerțul. În acest proces, ponderea costului motorinei scade progresiv la fiecare verigă. De asemenea, presiunea asupra costurilor fermelor este accentuată de creșterea prețurilor la bunurile și serviciile agricole, care în ultimul trimestru al anului 2025 a crescut cu 2,5% în România.
Problema accesului la hrană rămâne una de venituri, nu doar de disponibilitate a produselor. Conform datelor Eurostat din 2025, proporția de 18,1% dintre români care nu își permit o masă cu carne sau pește la fiecare două zile este cea mai mare din Uniunea Europeană, unde media este de 8,5%. Sprijinul pentru motorină ajunge în principal la exploatațiile mari și mecanizate, în timp ce cele aproape 2,9 milioane de gospodării agricole înregistrate în 2020 rămân, în mare parte, în afara acestui mecanism de ajutor.
context_missing: false