România traversează o perioadă de încetinire economică, marcată de o creștere stagnantă și de o politică fiscală restrictivă. În ciuda acestor semnale de răcire a economiei, inflația de bază rămâne persistent ridicată în comparație cu ținta stabilită de BNR. Această discrepanță între o economie care pierde din avânt și un nivel de prețuri care nu scade suficient reprezintă principala problemă macroeconomică a țării în prezent.
Inflația anuală a prețurilor de consum a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, însă a urcat ușor la 6,6% în septembrie. Această scădere este parțial influențată de efecte de bază, pe măsură ce majorările de prețuri din 2025 la energia electrică, TVA și accize ies din comparația anuală. Un indicator critic este indicele CORE2 ajustat al BNR, care a coborât de la 8,5% la sfârșitul anului 2025 la 6,2% în septembrie, însă rămâne la un nivel ridicat.
Procesul de dezinflație este îngreunat de o succesiune de șocuri care s-au suprapus fără perioade de liniște între ele. După șocul de ofertă din timpul pandemiei a urmat criza energetică din 2022, iar eliminarea măsurilor de plafonare a fost urmată de majorări de TVA și accize în 2025. În 2026 a apărut un nou șoc energetic, factori care au împins în sus costurile cu carburanții și energia electrică, conform raportului BNR.
Sectorul serviciilor reprezintă principalul canal prin care se manifestă persistența inflației generate intern. În septembrie, inflația serviciilor a ajuns la 11,1%, depășind inflația alimentelor, situată la 3,0%, și cea a bunurilor nealimentare, de 7,1%. Deoarece serviciile sunt intensive în forță de muncă și protejate de concurența internațională, costurile locale precum salariile și chiriile devin factorii determinanți pentru prețurile finale de pe piața din România.
Salariile au fost un motor al inflației prin creșterea costului unitar cu forța de muncă. În cei cinci ani până în 2024, salariile reale au crescut cu peste 20 de puncte procentuale mai mult decât productivitatea, alimentate de majorări ale salariului minim și în sectorul public. Deși în august 2026 ritmul de creștere a salariului mediu net a încetinit la 5,6%, firmele din sectorul serviciilor continuă să ajusteze tarifele pentru a compensa costurile masive din anii precedenți.
Evoluția indicatorilor de preț în România este strâns legată de deficitul comercial și de nivelul consumului. În 2024, deficitul de cont curent a ajuns la 8,2% din PIB, iar în 2025 a fost de 7,9%, valori comparabile cu cele mai mari din Uniunea Europeană. Această situație reflectă faptul că cererea internă depășește constant capacitatea productivă a economiei, utilizând importurile ca o supapă de siguranță pentru a absorbi excesul de cerere.
context_missing: true