Rata anuală a inflației în România a ajuns la nivelul de 6,6% în luna septembrie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică. Această evoluție marchează o întoarcere pe un trend ascendent după ce indicatorul a cunoscut trei luni consecutive de scădere. În raportul publicat marți, INS menționează că prețurile de consum au crescut cu 0,77% față de luna august 2026, în timp ce inflația acumulată de la începutul anului a fost de 5,4%.
Sectorul serviciilor a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, cu un avans de 11,12%, fiind urmat de categoria mărfurilor nealimentare, care a crescut cu 7,06%. În cadrul produselor alimentare, cafeaua a urcat cu 13,78%, ouăle cu 10,84%, iar uleiul comestibil cu 7,62%. Pe de altă parte, prețul cartofilor a scăzut cu 3,64%, iar fructele proaspete au înregistrat o reducere de 16,69%. Laptele de vacă și carnea de vită au înregistrat, de asemenea, creșteri de 7,56%, respectiv 8,5%.
În categoria mărfurilor nealimentare, carburanții au dominat scumpirile, motorina crescând cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%. Energia electrică a înregistrat o creștere de 1,35%, după ce s-a încheiat schema de sprijin pentru plafonarea prețurilor, în timp ce gazele naturale au crescut cu 4,63%. Chiriile au afișat o majorare masivă de 39,46%, iar tarifele la apă, canal și salubritate au avansat cu 14,11%. Abonamentele de televiziune s-au scumpit cu 14,02%, iar transportul rutier cu 8,58%.
Economistul Adrian Mitroi explică această revenire a inflației prin fenomenul de „geo-inflație”, cauzat de scumpirea resurselor energetice și a materiilor prime pe piețele internaționale. Un al doilea factor major este reprezentat de riscurile hidrologice, precum lipsa apei și seceta, care afectează producția agricolă și cea de energie hidro. Adrian Mitroi a estimat că rata inflației ar putea închide anul în jur de 7%, subliniind că această situație este agravată de o posibilă scădere economică, o combinație descrisă de acesta ca fiind cea mai nepotrivită.
Analistul a menționat că decizia Băncii Naționale a României de a nu reduce rata dobânzii cheie a fost o reacție anticipată la riscurile de persistență a scumpirilor. În contextul acestor date, Fondul Monetar Internațional estimează că economia României va intra în recesiune în 2026, cu o scădere de 0,5%. Această proiecție reprezintă o revizuire față de estimarea de primăvară, care prevedea o creștere de 0,7%, indicând un mediu macroeconomic complex pentru gospodării și companii.
Evoluția indicatorilor de inflație este strâns legată de politicile de protecție a consumatorilor. În calculul INS a fost luată în considerare încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică, eliminată în august 2025 prin OUG nr. 6/2025. Pentru gazele naturale, mecanismul de protecție pentru consumatorii casnici a fost înlocuit, la 1 aprilie 2026, cu un nou sistem conform OUG 12/2026, influențând astfel dinamica prețurilor raportate.