Productivitatea resurselor în România a stagnat în perioada 2000-2025, rămânând la nivelul înregistrat acum un sfert de secol. În același interval, media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 50% a acestui indicator, conform unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Datele folosite pentru această comparație provin din statisticile Eurostat și evidențiază o diferență majoră de performanță economică între România și restul continentului.
Indicatorul de productivitate a resurselor raportează PIB-ul real la consumul intern de materiale, incluzând materialele extrase pe plan intern, importurile și scăzând exporturile. Dumitru Chisăliță subliniază că această stagnare nu înseamnă lipsa progresului, ci faptul că creșterea economică nu s-a desprins suficient de consumul de materiale. România a rămas mult în urma țărilor UE, în timp ce alte economii au evoluat semnificativ, cum ar fi Polonia, care a înregistrat o creștere de 90%.
Președintele AEI recomandă ca viitorul program de guvernare să identifice cauzele utilizării ineficiente a resurselor și să prevadă măsuri concrete pentru creșterea valorii adăugate. Acesta menționează că trebuie analizat cât din rezultatul economic este afectat de risipa de resurse, de managementul ineficient sau de tehnologiile slabe. Guvernul trebuie să înlocuiască subvențiile și ajutoarele care produc o bunăstare pe termen scurt cu modernizarea tehnologiilor și un management performant pentru a evita sărăcia pe termen lung.
În ceea ce privește valorificarea activelor naționale, Dumitru Chisăliță avertizează că inventarul resurselor, precum gazele, pădurile sau terenurile agricole, nu reprezintă un bilanț al prosperității. Autoritățile trebuie să analizeze câtă valoare economică rămâne în țară prin prelucrare, tehnologie, proiectare și comercializare. Este esențial să se determine ce exportăm în stare brută și ce verigi de producție lipsesc din economia națională pentru a asigura o competitivitate reală pe piețele externe.
Sectorul energetic și utilizarea fondurilor publice reprezintă alte puncte critice identificate în analiza președintelui AEI. Investițiile trebuie evaluate în funcție de rezultatele economice obținute, precum reducerea costurilor de producție sau economisirea materialelor, nu doar prin prisma sumelor cheltuite sau a absorbției fondurilor europene. În sectorul energetic, sprijinul public pentru industrie ar trebui să fie strâns legat de modernizare și de reducerea pierderilor, pentru a nu finanța repetat aceleași vulnerabilități economice.
Evoluția indicatorilor de productivitate este un element central în monitorizarea sănătății economice a unei țări în cadrul Uniunii Europene. Această măsură permite evaluarea eficienței cu care o economie transformă inputurile materiale în valoare economică finală. În contextul european, optimizarea acestui raport este vitală pentru sustenabilitatea creșterii și pentru capacitatea de a genera venituri și locuri de muncă pe termen lung.