România se află la limita inferioară a categoriei investment grade, ceea ce menține un risc de retrogradare la categoria junk, conform cercetătorilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM). Proiectul de cercetare aparține Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. O astfel de evoluție ar putea restrânge baza de investitori și ar declanșa vânzări masive de obligațiuni, afectând direct stabilitatea economică a țării.
O retrogradare sub pragul de siguranță ar obliga mulți investitori instituționali să vândă automat obligațiunile românești, conform explicațiilor lui Bálint Nagy, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA. Acest proces ar duce la o creștere semnificativă a costurilor de finanțare a datoriei publice și ar pune presiune suplimentară pe bugetul statului. Pe termen lung, deprecierea leului și ieșirile de capital ar putea frâna investițiile și consumul intern, afectând direct nivelul de trai al populației.
În cursul anului, România a trecut prin trei evaluări majore: Fitch a reconfirmat ratingul BBB− pe 31 iulie, Moody’s a menținut Baa3 pe 7 august, iar Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat BBB− pe 2 octombrie. Toate cele trei agenții mențin perspective negative, indicând fragilitatea poziției actuale. Următoarea evaluare importantă de la Fitch este programată pentru ianuarie 2027, moment în care se va reanaliza capacitatea țării de a menține un buget credibil și sustenabil.
Specialiștii subliniază că deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei publice și instabilitatea politică limitează posibilitatea unei îmbunătățiri a ratingului. Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, precizează că reconfirmarea ratingului în 2026 nu elimină riscul, ci oferă doar timp suplimentar. Continuarea consolidării bugetare este esențială pentru menținerea României în categoria recomandată investițiilor, având în vedere că randamentul obligațiunilor pe 10 ani era estimat la peste 7% în octombrie 2026.
Impactul economic al unei treceri la categoria junk ar include trei consecințe majore: vânzări forțate de obligațiuni de către fonduri de pensii, creșterea costurilor de împrumut ale statului și presiuni asupra monedei naționale. Statul s-ar împrumuta la dobânzi mult mai mari, alimentând un cerc vicios între deficitul bugetar și nevoia de finanțare. De asemenea, scăderea încrederii investitorilor ar putea reduce intrările de capital și ar putea slăbi cursul de schimb al leului.
Istoricul ratingurilor suverane arată că această poziție este fragilă, România revenind în categoria investment grade în 2011 și 2014 după ce a fost retrogradată în 2008. În perioada 2012-2016, Grecia a servit drept exemplu pentru un stat membru UE care a ajuns în categoria junk la toate cele trei agenții. Această experiență a dus la restructurarea datoriei suverane și la o perioadă lungă de recuperare a credibilității economice pe parcursul a peste 13 ani.