România a intrat în grupul celor mai importante zece țări care au beneficiat de capitalul privat mobilizat de Grupul Băncii Mondiale în exercițiul financiar încheiat în iunie. Această performanță a fost înregistrată într-un context în care instituția a atins un nivel record de 112 miliarde de dolari pentru capitalul privat. România se alătură unor economii precum Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile în această clasament al beneficiarilor.
Volumul de 112 miliarde de dolari mobilizat din sectorul privat reprezintă o creștere semnificativă față de cele 69 de miliarde de dolari înregistrate în anul precedent. Această sumă este de peste trei ori mai mare decât cea raportată în 2022, perioadă anterioară momentului în care Ajay Banga a preluat conducerea instituției. Dacă la capitalul privat se adaugă și investițiile de 123 de miliarde de dolari realizate din resursele proprii ale Băncii Mondiale, totalul investițiilor ajunge la 235 de miliarde de dolari.
Distribuția acestor fonduri arată că majoritatea creșterii a fost concentrată în țările cu venituri medii-superioare, precum India și Argentina, care au atras împreună aproximativ 50 de miliarde de dolari. Alte 37 de miliarde de dolari au fost direcționate către economiile cu venituri medii-inferioare, printre acestea fiind Bangladesh și Angola. În schimb, țările cu venituri reduse au reușit să atragă doar aproximativ 3 miliarde de dolari, evidențiind dificultățile de accesare a finanțării private.
La nivel regional, America Latină și Caraibele au beneficiat de cel mai mare volum de capital privat, respectiv 36,3 miliarde de dolari. Europa și Asia Centrală au atras 21,3 miliarde de dolari, în timp ce Africa a beneficiat de 22 de miliarde de dolari, iar Asia de Sud de 19,2 miliarde de dolari. Ajay Banga a subliniat importanța mobilizării tuturor surselor de finanțare, având în vedere că țările occidentale au redus semnificativ ajutorul bilateral oficial pentru dezvoltare.
În paralel, Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a le oferi asistență financiară de urgență. Aceste fonduri sunt necesare pentru a gestiona creșterea prețurilor energiei și șocurile economice cauzate de război din Orientul Mijlociu. Ajay Banga a avertizat că economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni generate de scumpirea motorinei, a îngrășămintelor, a dobânzilor ridicate și a fenomenului climatic El Niño.
Gestionarea datoriei publice rămâne o provocare majoră pentru economiile în curs de dezvoltare, care au de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026. Din această sumă, o treime este reprezentată exclusiv de dobânzi. Pentru a reduce presiunea, Banca Mondială și FMI colaborează la mecanisme de conversie a datoriei în investiții pentru dezvoltare, oferind posibilitatea de a înlocui împrumuturile vechi, scumpe, cu finanțări noi, mai ieftine.