Modelul economic actual al României traversează o perioadă de transformare necesară, trecând de la o creștere susținută de consum la una bazată pe investiții. Această schimbare de paradigmă a fost discutată în cadrul Conferinței ZF&NNDKP Dialoguri despre România: Evoluții și Perspective, unde specialiștii au analizat tendințele macroeconomice și provocările de predictibilitate. Mediul de afaceri se confruntă cu o necesitate de adaptare la un nou ritm de dezvoltare pentru a evita blocajele economice.
Alina Timofti, Partener, NNDKP, Consultanță Fiscală, a subliniat că anul 2025 a fost relativ stabil, însă în 2026 se anticipează o scădere semnificativă a activității. Această tendință este reflectată în scăderea numărului de proiecte noi, fenomen influențat direct de lipsa de predictibilitate legislativă și de controalele ANAF desfășurate în teren. Instabilitatea politică și modificarea ordonanțelor într-un ritm neprevăzut reprezintă obstacole majore pentru deciziile de investiții ale jucătorilor economici.
Analiza fluxurilor de capital arată o fluctuație majoră a investițiilor străine directe, conform datelor prezentate de Raluca Țintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România. După un an 2025 performant, cu 7,9 mld. euro investiții străine directe, o creștere de 41% față de anul precedent, se estimează o scădere de 70% în 2026. Această retragere ar putea aduce nivelul la 1,1 mld. euro, comparativ cu 4,9 mld. euro înregistrate anterior, parțial din cauza repatrierii dividendelor.
Sectorul tehnologic și infrastructura sunt zone critice pentru viitorul atractivității economice, conform opiniilor exprimate de Ionuț Sas, Senior Vice President Finance, Ui Path. Deși există potențial, investițiile în sectorul software rămân reduse, iar lipsa unei rețele electrice dezvoltate limitează capacitatea de a atrai operatori cloud de mari dimensiuni. Fără o infrastructură capabilă să alimenteze serverele, eforturile de atragere a investitorilor în domeniul digital și al inteligenței artificiale pot rămâne fără rezultate concrete.
Competiția internațională pentru alocarea capitalului devine tot mai dură, în special în regiunea Europei Centrale și de Est, avertizează Robert Uzună, președinte, British Romanian Chamber of Commerce. Deteriorarea indicatorilor macroeconomici și scăderea puterii de cumpărare fac ca investitorii să privească planurile de investiții strategice cu mai puțin optimism. În acest context, România riscă să piardă capital în favoarea altor regiuni unde randamentele sunt mai atractive și riscurile juridice sunt gestionabile.
Evoluția economiei românești este strâns legată de capacitatea de a menține un cadru legislativ stabil și de a atrage capital extern. În contextul în care piețele globale sunt afectate de volatilitate, stabilitatea normelor juridice devine un factor de cost direct pentru finanțare. Capacitatea de a trece de la o economie de consum la una de producție și investiții va determina poziția țării în perioada 2026-2027.