Vânzarea unui teren la aceeași sumă în euro care a fost plătită la achiziție nu asigură recuperarea investiției în termeni reali. Deși câștigul nominal în moneda europeană poate părea nul, puterea de cumpărare este erodată de inflație, iar obligațiile fiscale pot reduce substanțial suma finală rămasă proprietarului. Analiza expertului contabil judiciar Daniel Udrescu subliniază că diferența dintre prețul de vânzare în lei și costul istoric nu indică automat existența unui câștig impozabil.
Un exemplu concret ilustrează acest fenomen prin achiziția unui teren în 1999 cu 5 miliarde de lei vechi, echivalentul a aproximativ 384.290 de euro. Dacă acest bun este vândut în octombrie 2026 cu aceeași sumă în euro, prețul în lei ar putea ajunge la aproximativ 2,05 milioane, față de costul de 500.000 de lei după denominare. Această diferență de peste 1,55 milioane de lei nu reprezintă, prin ea însăși, un profit care să atragă automat taxe suplimentare.
Statusul de teren construibil nu impune automat plata TVA, deoarece decizia depinde de natura activității vânzătorului. Dacă tranzacția este o vânzare ocazională din patrimoniul personal, aceasta poate rămâne în afara sferei TVA. Totuși, dacă terenurile sunt cumpărate pentru revânzare sau dezvoltare comercială, situația se schimbă. Nici numărul de tranzacții sau depășirea plafonului de scutire de 395.000 de lei nu transformă automat o vânzare privată într-una supusă taxelor de afaceri.
Impactul fiscal poate varia drastic în funcție de încadrarea juridică a vânzării. În cazul unui bun personal deținut de peste trei ani, impozitul pe transfer este de aproximativ 1% din valoare, adică circa 20.518 lei. În schimb, un scenariu în care vânzarea este supusă TVA și încadrată ca activitate independentă ar putea genera taxe, impozit pe venit și contribuții sociale de aproximativ 523.792 lei. Astfel, din suma inițială de 384.290 de euro, ar rămâne doar 286.190 de euro.
Inflația cumulată în zona euro este un factor critic în calculul rentabilității. O ipoteză de inflație de aproximativ 79,84% ar însemna că investiția inițială ar avea nevoie de circa 691.108 euro în 2026 pentru a menține aceeași putere de cumpărare. Diferența dintre capitalul necesar pentru conservarea valorii și banii rămași după taxe poate ajunge la aproximativ 405.000 de euro, reflectând atât erodarea banilor, cât și plățile către stat.
În contextul economic actual, unde costul vieții este un subiect de dezbatere intensă, înțelegerea mecanismelor de depreciere a activelor este esențială. Decizia privind regimul fiscal nu depinde de alegerea contribuabilului, ci de istoricul utilizării terenului și de condițiile contractuale. Rezultatul economic final este determinat de intersecția dintre inflația monetară și cadrul legislativ aplicabil fiecărei tranzacții imobiliare specifice.