Banca Mondială a emis un avertisment privind posibilitatea unei noi crize alimentare globale, cauzată de o combinație de factori economici și geopolitici. Instituția estimează că prețurile la energie ar putea crește cu 32% în anul 2026, ceea ce ar inversa tendința de scădere observată în ultimii trei ani. Această evoluție este influențată de o ofertă globală de petrol care urmează să scadă cu 5,2%, cel mai abrupt declin din ultimele patru decenii, cu excepția anului 2020.
Prognozele indică faptul că prețul mediu al petrolului ar putea ajunge la 91 de dolari pe baril în cursul acestui an. Totuși, o scădere a cererii de petrol cu 2,5% ar putea menține prețurile sub niveluri și mai ridicate. Banca Mondială subliniază că o eventuală redresare a cererii de petrol în anul viitor va fi limitată, iar prețurile ar putea crește și mai mult dacă conflictul din Orientul Mijlociu escaladează sau dacă infrastructura petrolieră a Rusiei continuă să sufere avarii.
În cazul unui scenariu nefavorabil, în care riscurile se materializează simultan, prețul petrolului Brent ar putea atinge o medie de 105 dolari pe baril în 2027. În acest context, prețurile produselor alimentare ar putea fi cu 12% mai mari decât cele prevăzute în scenariul de bază, depășind nivelurile din 2022. Se estimează că prețurile alimentelor vor înregistra o creștere cumulată de 18% în intervalul 2026-2027, fiind afectate și de fenomenul El Niño care intensifică riscurile de secetă și inundații.
Pe lângă sectorul alimentar, piața metalelor ar putea vedea o creștere a prețurilor de 25% în 2026. Această evoluție este susținută de cererea pentru aluminiu, cupru și staniu, cauzată de investițiile în centre de date, vehicule electrice, energie regenerabilă și rețele electrice. Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, a declarat că piețele sunt afectate de mai multe șocuri majore, iar perturbările în comerț ar putea agrava inflația și încetinirea creșterii economice.
Riscurile identificate de Banca Mondială amintesc de criza alimentară de la începutul anilor 2010, când peste 40 de milioane de oameni au fost împinși în sărăcie extremă. Această situație ar putea fi provocată de cumulul dintre scumpirea energiei, atacurile asupra transporturilor de cereale din Marea Neagră și impactul fenomenului El Niño asupra producției agricole. În total, prețurile materiilor prime sunt preconizate să crească cu 23% în 2026 față de anul precedent.
Instabilitatea piețelor de mărfuri și fluctuațiile prețurilor la energie sunt elemente care influențează direct securitatea energetică și economică la nivel global. În România, gestionarea prețurilor la energie și a aprovizionării rămâne un subiect critic, având în vedere dependența de importuri și vulnerabilitatea infrastructurii de transport, factori care pot amplifica efectele inflației internaționale asupra consumatorilor și companiilor locale.