Economia mondială se confruntă cu riscuri majore generate de prețurile ridicate la energie, nivelul record al datoriei publice și boom-ul investițiilor în inteligența artificială. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat asupra acestor pericole, îndemnat guvernele să adopte măsuri de protecție prin politici fiscale și monetare. Anunțul a fost făcut în cadrul unui discurs premergător reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care urmează să aibă loc la Bangkok.
Georgieva a descris o situație în care lumea este trasă în direcții opuse, fiind afectată simultan de un șoc negativ al ofertei de energie și un șoc pozitiv al cererii. Conflictele din Orientul Mijlociu provoacă instabilitatea prețurilor la energie, în timp ce dezvoltarea inteligenței artificiale alimentează cererea și inflația. Impactul acestor forțe este extrem de inegal la nivel global, deoarece boom-ul investițiilor în AI tinde să ocolească numeroase țări.
Prognozele de creștere ale FMI vor indica revizuiri în jos pentru țările devastate de război, precum Ucraina, afectată de daune la infrastructura economică. De asemenea, țările din zona Golfului sunt vizate de aceste scăderi din cauza atacurilor iraniene și a reducerii exporturilor de energie. Prețul petrolului se menține la 100 de dolari pe baril, iar capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari pe baril la marjele de preț pentru produse precum motorina.
O altă problemă critică este povara datoriei publice, care frânează creșterea economică și amplifică presiunile inflaționiste. Datoria publică a ajuns la cel mai înalt nivel de după cel de al doilea război mondial și se estimează că va depăși 100% din PIB înainte de anul 2030. Georgieva a subliniat că economiile avansate cu datorii mari au nevoie de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare.
Riscurile legate de inteligența artificială sunt semnificative, deoarece investițiile în acest domeniu ar putea depăși ca procent din PIB cheltuielile pentru căile ferate, rețelele electrice sau infrastructura de telecomunicații. Există o presiune pe companiile de AI de a genera creșteri ale productivității pentru a justifica evaluările ridicate. Dacă piața nu va observa aceste câștiguri, dezamăgirea s-ar putea transforma într-un șoc de amploare pentru sistemul financiar global.
Instabilitatea piețelor de energie este strâns legată de tensiunile geopolitice din zonele de tranzit critic. În acest context, securitatea rutelor maritime și stabilitatea exporturilor de combustibili rămân puncte sensibile pentru economia mondială. Chiar dacă conflictele regionale s-ar încheia rapid, expertiza indică faptul că problema prețurilor ridicate la energie va persista o perioadă, reflectată și de contractele futures pentru țițeiul Brent până în 2027.