Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a le oferi asistență financiară de urgență, în contextul instabilității din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a declarat în cadrul unui interviu acordat Reuters că aceste măsuri sunt necesare din cauza creșterii prețurilor la energie și a altor șocuri economice. Decizia vine în perioada reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, programate pentru această săptămână.
Presiunile economice asupra națiunilor în curs de dezvoltare sunt accentuate de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, precum și de dobânzile ridicate. Ajay Banga a avertizat că aceste dificultăți sunt însoțite de perspectiva unui fenomen climatic El Niño de o intensitate excepțională. Deși economia mondială a arătat o reziliență relativ ridicată, susținută de investițiile în inteligența artificială, necesarul de finanțare ar putea crește semnificativ în lunile următoare.
Instituția anticipează că mai multe state ar putea solicita acces la o sumă de 50-60 de miliarde de dolari. Această valoare include fondul inițial de 25 de miliarde de dolari stabilit după izbucnirea războiului și alte 35 de miliarde de dolari care pot fi mobilizate prin redirecționarea resurselor de la proiecte deja aprobate. În cazul unei deteriorări grave a situației economice, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție până la 100 de miliarde de dolari.
În prezent, multe economii se confruntă cu costuri mari ale împrumuturilor, în timp ce bugetele publice sunt slăbite de cheltuielile din perioada pandemiei și de inflația cauzată de invazia Rusiei în Ucraina. Estimările indică faptul că țările în curs de dezvoltare vor avea de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026. Din această sumă, o treime este reprezentată exclusiv de plata dobânzilor.
Banca Mondială a reușit să atragă un volum record de capital privat, de 112 miliarde de dolari, în exercițiul financiar încheiat în iunie. Această sumă este de peste trei ori mai mare decât cea mobilizată în 2022, înainte de preluarea conducerii de către Ajay Banga. Dacă adăugăm investițiile de 123 de miliarde de dolari realizate din resursele proprii ale instituției, totalul ajunge la 235 de miliarde de dolari.
Contextul geopolitic rămâne tensionat, în special în zona Europei de Est, unde conflictul dintre Rusia și Ucraina continuă să afecteze infrastructura energetică și stabilitatea regională. Tensiunile sunt amplificate de avertismentele NATO privind consecințele unui atac asupra Poloniei sau a țărilor baltice. Aceste evenimente contribuie la volatilitatea piețelor și la presiunea asupra bugetelor naționale, influențând deciziile de finanțare ale instituțiilor internaționale.
Romania figurează printre primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Banca Mondială, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile.