Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a le acorda asistență financiară de urgență. Această măsură vizează combaterea creșterii prețurilor la energie și a altor șocuri economice cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a oferit aceste detalii în contextul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, subliniind necesitatea de a proteja economiile în curs de dezvoltare împotriva presiunilor financiare globale.
Presiunile economice sunt alimentate de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, precum și de dobânzile ridicate. De asemenea, perspectiva apariției fenomenului climatic El Niño de intensitate excepțională adaugă un nou nivel de incertitudine. Deși economia mondială a arătat o reziliență relativă datorită investițiilor în inteligența artificială și ajustărilor la oferta de petrol, Banca Mondială anticipează că necesarul de finanțare va crește în lunile următoare pentru statele vulnerabile.
Instituția poate mobiliza până la 100 de miliarde de dolari dacă situația economică se va deteriora, o sumă care depășește cele 70 de miliarde de dolari oferite în timpul pandemiei. În prezent, se discută despre utilizarea unui pachet de 50-60 de miliarde de dolari, care include fondul inițial de 25 de miliarde de dolari și alte 35 de miliarde mobilizate prin redirecționarea resurselor de la proiecte deja aprobate. Această strategie este menită să ofere lichidități imediate statelor aflate în dificultate.
O problemă majoră rămâne nivelul datoriei publice, în special în economiile în curs de dezvoltare. Estimările indică faptul că aceste țări vor avea de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026, dintre care o treime reprezintă doar dobânzile. Pentru a reduce această povară, Banca Mondială și FMI colaborează la mecanisme care permit înlocuirea datoriilor vechi și scumpe cu finanțări noi, mai ieftine, susținute de garanțiile instituției.
În ceea ce privește capitalul privat, Banca Mondială a raportat un nivel record de 112 miliarde de dolari în exercițiul financiar încheiat în iunie. Această sumă este semnificativ mai mare decât cei 69 de miliarde de dolari atrasi în anul precedent. În total, prin combinarea resurselor proprii de 123 de miliarde de dolari cu capitalul privat, instituția a realizat investiții totale de 235 de miliarde de dolari, oferind un suport financiar masiv la nivel global.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflicte precum cel din Ucraina, continuă să influențeze stabilitatea economică și prețurile la energie. Instabilitatea cauzată de războaie afectează direct bugetele publice, care sunt deja slăbite de cheltuielile din perioada pandemiei și de inflația globală. Această suprapunere de crize face ca accesul la finanțări ieftine să devină critic pentru menținerea stabilității sociale și a programelor de protecție în țările vulnerabile.
România se numără printre primii zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Banca Mondială, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile.