Prețurile ridicate ale energiei vor menține nivelul inflației în zona euro mult peste ținta stabilită de Banca Centrală Europeană până în prima jumătate a anului 2027. Președinta BCE, Christine Lagarde, a anunțat că instituția va adopta o abordare prudentă în ceea ce privește stabilirea ratelor dobânzilor, având în vedere că șocul energetic actual amenință să amplifice presiunile asupra prețurilor. Anunțul a fost făcut în cadrul a 54-a reuniune a Comitetului Monetar și Financiar Internațional (IMFC).
Inflația din zona euro a ajuns la 3,8% în luna septembrie, un nivel impus în principal de accelerarea prețurilor la energie, alături de scumpirea alimentelor și a serviciilor. În același interval, inflația de bază a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 2,5%. Christine Lagarde a subliniat că, deși șocul energetic este prea semnificativ pentru a fi ignorat, o reacție măsurată este necesară pentru a menține inflația sub control în perioada următoare.
Proiecțiile emise de BCE indică faptul că inflația ar putea începe să scadă după primul trimestru al anului viitor, pe măsură ce presiunile energetice se atenuează. Totuși, se estimează că aceasta va reveni în apropierea țintei oficiale abia spre sfârșitul anului 2027. Există riscuri suplimentare legate de conflictul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care ar putea face inflația mai ridicată și mai persistentă dacă șocurile energetice devin mai intense sau mai îndelungate.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis majorarea dobânzilor-cheie cu 25 de puncte bază în septembrie, după o creștere similară în iunie. Deși perspectivele indică o inflație ridicată pe termen scurt, Christine Lagarde a precizat că nu există dovezi despre o transmitere semnificativă a scumpirii energiei către salarii și alte prețuri. Totuși, înăsprirea condițiilor de finanțare și creșterea dobânzilor pe termen lung ar putea încetini creșterea economică și ar putea reduce efectele de transmitere a costurilor energetice.
În ceea ce privește evoluția economică, experții BCE estimează un avans de 0,9% în anul 2026, urmat de o creștere de 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028. Reziliența pieței muncii și reducerea inflației energetice ar putea susține cererea internă pe termen mediu. Totodată, cheltuielile publice pentru apărare, infrastructură și investițiile în tehnologiile digitale sau inteligența artificială sunt luate în calcul ca factori care ar putea sprijini activitatea economică în viitor.
Deciziile privind politicile monetare rămân strâns legate de evoluția inflației de bază și de eficiența transmisiei dobânzilor în economie. În paralel, eurosistemul pregătește introducerea euro digital, care va completa numerarul în tranzacțiile zilnice. Pentru respectarea calendarului, un program-pilot intern de 12 luni este planificat în a doua jumătate a anului 2027, condiționat de adoptarea cadrului legislativ european până la sfârșitul anului 2026.