Tarifele de navlosire pentru petroliere au ajuns la valori record, făcând exportul de țiței american către rafinăriile din Asia extrem de costisitor. Această situație forțează procesatorii să renunțe la produsele din Statele Unite și să caute alternative din Orientul Mijlociu sau America Latină. Conform datelor furnizate de brokerii maritimii Simpson, Spence & Young, costul de închiriere pentru un petrolier de capacitate foarte mare (VLCC) a ajuns la 80 de milioane de dolari.
În această săptămână, transportul a 2 milioane de barili de petrol american din Golful Mexic către China a atins acest prag de 80 de milioane de dolari. Această evoluție indică faptul că tranzacțiile pe această rută nu mai sunt viabile economic, ceea ce închide oportunitățile de arbitraj comercial pentru traderi. La un nivel de 40 de dolari pe baril, cheltuielile de transport reprezintă aproape jumătate din cotația actuală a unui contract futures pentru țițeiul West Texas Intermediate.
În acest context, rafinăriile asiatice analizează trecerea la sortimentul Murban din Emiratele Arabe Unite. Această schimbare de strategie a determinat revenirea prețului acestui tip de petrol la peste 11 dolari pe baril față de cotațiile Dubai. Procesatorii din Asia cumpără volume suplimentare de petrol Murban sau aleg alternative precum sortimentul Medanito din Argentina, deși unii operatori mențin achizițiile de țiței american din motive de securitate a aprovizionării.
Situația navelor VLCC este critică, rafinăria japoneză Cosmo Oil contractând provizoriu o navă pentru suma de 81 de milioane de dolari pentru perioada 19-21 noiembrie. În schimb, încercările de închiriere ale SK Energy și Trafigura pentru nave VLCC la prețuri de 76 sau 77 de milioane de dolari au eșuat. Trafigura a optat pentru un petrolier de tip Aframax, cu o capacitate de 600.000 de barili, pentru suma de 24 de milioane de dolari.
Analistul June Goh de la Sparta Commodities explică faptul că tarifele pentru navele VLCC pe rutele din Golful Mexic către Asia au crescut cu peste 300% de la jumătatea lunii august. Această creștere exorbitantă este cauzată de activitățile ineficiente de transfer de la navă la navă (STS), utilizate pentru a compensa închiderea Strâmtorii Ormuz, și de fluxurile crescute de țiței de arbitraj din Bazinul Atlantic către Extremul Orient.
Instabilitatea geopolitică din zona Orientului Mijlociu continuă să influențeze rutele comerciale și costurile de transport maritim la nivel global. Tensiunile din regiune, inclusiv riscurile legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, mențin volatilitatea prețurilor și forțează diversificarea surselor de aprovizionare. Această incertitudine alimentează cererea pentru petroliere și menține nivelul tarifelor de navlosire la cote ridicate pe piețele internaționale.