Economia Chinei a înregistrat o creștere de 4,5% în perioada iulie-septembrie 2026, depășind prognozele analiștilor. Această performanță a fost susținută în principal de un boom al exporturilor, alimentat de investițiile globale masive în domeniul inteligenței artificiale. Deși cifra depășește estimările de 4,4% ale analiștilor consultați de Bloomberg, indicatorii economici relevă o economie marcată de dezechilibre structurale semnificative.
Principalul motor al expansiunii rămâne comerțul exterior, exporturile înregistrând o creștere de 36,3% în luna septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție este rezultatul cererii globale pentru produse tehnologice, precum semiconductorii și echipamentele de procesare a datelor. Sectorul manufacturier a demonstrat rezistență, producția industrială crescând cu 5,5% în septembrie, de la nivelul de 5,2% înregistrat în luna august.
În contrast cu succesul exporturilor, consumul intern și investițiile arată semne de slăbiciune continuă. Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,1% în septembrie, în timp ce investițiile în active fixe au scăzut cu 7,2% în primele nouă luni ale anului. Sectorul imobiliar rămâne într-o stare critică, cu investițiile dezvoltatorilor redusese cu 20,6% în perioada ianuarie-septembrie, afectând direct încrederea consumatorilor.
Performanța economică a dus excedentul comercial al Chinei la aproximativ 938 de miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului. Această situație generează tensiuni comerciale cu parteneri precum Uniunea Europeană, unde producătorii locali se tem de concurența produselor chinezești la prețuri reduse. Deși s-a ajuns la un acord în octombrie privind limitarea importurilor de automobile hibride, autoritățile europene analizează noi măsuri de protecție.
Mao Shengyong, director adjunct al Biroului Național de Statistică, a avertizat că cererea internă este insuficientă și că este necesară consolidarea bazelor pentru o redresare durabilă. În același sens, Lynn Song, economist-șef pentru China la ING, a menționat că rezultatele trimestrului al treilea mențin Beijingul pe traiectoria necesară pentru atingerea obiectivului anual de creștere de 4,5-5%.
Această situație de creștere pe două viteze reflectă o dependență accentuată de piețele externe în detrimentul pieței interne. În contextul actual, deși populația tinde să economisească mai devreme, mulți tineri nu își mai permit achiziții majore, precum locuințe sau mașini. Această reticență la cheltuieli alimentează criza imobiliară și limitează capacitatea economiei de a genera o redresare bazată pe consumul propriu.