Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că strategia propusă de administrația Trump pentru reducerea datoriei publice americane este insuficientă. Această abordare, susținută de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, se bazează pe accelerarea creșterii economice, însă Georgieva consideră că sunt necesare măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar. Avertismentul a fost transmis miercuri, în cadrul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale organizate la Bangkok.
Scott Bessent susține că o creștere economică de peste 3% ar putea depăși problema datoriei prin dezvoltare. Planul administrației Trump include investiții masive în inteligență artificială, readucerea producției industriale în Statele Unite și reduceri de taxe pentru a stimula economia. Totuși, instituția financiară anticipează o creștere mai modestă, de doar 2,3% atât pentru anul 2026, cât și pentru 2027, sub nivelul de 3% pe care îl vizează oficialii americani.
Situația financiară a Statelor Unite este critică, datoria federală depășind deja pragul de 40.000 de miliarde de dolari. Această sumă reprezintă peste 100% din produsul intern brut, îndreptând țara spre un record de îndatorare după cel de-al Doilea Război Mondial. Estimările FMI sunt alarmante, indicând faptul că datoria publică brută ar putea ajunge la 142% din PIB până în anul 2031, dacă tendințele actuale de cheltuieli și împrumuturi continuă să se mențină.
Deficitul bugetar pentru anul fiscal 2026, încheiat la 30 septembrie, ar putea depăși 6% din PIB, o creștere față de 5,8% în anul precedent. Benn Steil, director pentru economie internațională la Council on Foreign Relations, a explicat că un astfel de deficit determină creșterea datoriei cu aproximativ șapte miliarde de dolari în fiecare zi. Presiunile sunt amplificate și de randamentele obligațiunilor Trezoreriei, care au ajuns la aproximativ 5,2%.
Dezechilibrele bugetare au fost alimentate de cheltuieli mai mari decât veniturile fiscale, inclusiv prin reduceri de taxe și programe de sprijin economic din perioada pandemiei. Deși aceste măsuri au ajutat la evitarea unei recesiuni, ele au contribuit și la inflație. Georgieva a solicitat guvernelor adoptarea unor planuri credibile de control al deficitelor pe termen mediu, evitând dependența exclusivă de performanța economică pentru stabilizarea finanțelor publice.
Nivelul actual al datoriei publice reflectă o tendință globală îngrijorătoare, în care datoria mondială se îndreaptă spre 100% din PIB înainte de sfârșitul deceniului. Această evoluție este cea mai ridicată raportată de după cel de-al Doilea Război Mondial, semnalând o presiune macroeconomică majoră asupra stabilității economice globale și a capacității de finanțare a statelor.