O inițiativă care reunește 147 de companii și investitori, printre care Siemens și Deutsche Bank, estimează că Germania ar putea mobiliza investiții de până la 4.100 mld. euro până în anul 2035. Această sumă vastă vizează sectoare critice precum inteligența artificială, energia și apărarea. Planul a fost prezentat în cadrul summitului Invest in Germany de la Berlin, unde Friedrich Merz a încercat să convingă liderii de afaceri că economia poate depăși perioada de stagnare.
Proiectul, numit Made for Germany, subliniază că potențialul de 4.100 mld. euro reprezintă un scenariu condiționat de implementarea unor reforme, nu de investiții deja garantate. Angajamentele concrete ale companiilor participante sunt estimate la peste 850 mld. euro până în 2028, după ce în 2025 vor fi realizate investiții de peste 200 mld. euro. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că transformarea acestui potențial în proiecte reale depinde de reducerea costurilor și a povării reglementărilor.
Guvernul mizează pe relaxarea regulilor fiscale adoptată în martie 2025 pentru a stimula acest proces. Această măsură a permis exceptarea unor cheltuieli militare de la limitele constituționale ale împrumuturilor și a creat un fond de infrastructură de 500 mld. euro, dintre care 100 mld. euro sunt destinați investițiilor climatice. Totuși, această strategie ar putea majora îndatorarea statului, cu o prognoză a datoriei publice de la 62,8% din PIB în 2025 la peste 78% în 2030.
Primele direcții de investiții vizează digitalizarea industriei și infrastructura energetică. Grupul de investiții Brookfield plănuiește alocarea de zeci de miliarde de euro în Germania în următorii cinci ani, în timp ce guvernul a stabilit un parteneriat cu Nvidia pentru inteligența artificială. De asemenea, aproximativ 12 companii germane, inclusiv Siemens și Audi, urmează să participe la proiecte dedicate roboticii, producției industriale și tehnologiilor de conducere autonomă.
Implementarea acestui plan de amploare este însă condiționată de capacitatea de a adopta reforme într-un climat politic dificil. Friedrich Merz se confruntă cu presiuni după rezultatele slabe ale creștin-democraților și cu ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania. Deși cancelarul intenționează să reformeze sistemul de pensii și piața muncii, succesul investițiilor rămâne strâns legat de schimbările legislative pe care Berlinul va reuși să le pună în aplicare.
Această încercare de relansare economică are loc într-un moment în care stabilitatea fiscală este supusă unor presiuni semnificative. Deficitul bugetar german ar urma să depășească pragul de 5% din PIB în cursul anului viitor, pe măsură ce cheltuielile publice sunt extinse pentru a stimula sectorul privat. Această evoluție marchează o schimbare în gestionarea resurselor statului pentru a susține sectoarele de înaltă tehnologie.