Comisia Europeană a anunțat vineri selectarea a 46 de proiecte strategice din totalul de 102 depuse în cadrul celui de-al doilea apel pentru materii prime critice. România face parte din grupul celor 16 state membre care au proiecte considerate prioritare în această etapă a procesului de selecție. Proiectele aprobate vor beneficia de proceduri de autorizare accelerate și de sprijin direct pentru identificarea surselor de finanțare necesare implementării.
Cele 46 de inițiative selectate acoperă diverse etape ale lanțului de producție pentru resursele critice. Din totalul acestora, opt proiecte vizează etapa de extracție, 11 sunt dedicate procesării, iar 19 se concentrează pe reciclare. Celelalte opt proiecte combină mai multe activități, dintre care trei integrează extracția cu procesarea, iar cinci combină procesarea cu activitățile de reciclare a materialelor.
Proiectele vizează 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice la nivel european, inclusiv litiul, nichelul, cobaltul, manganul și grafitul. Acestea sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor destinate automobilelor electrice și sistemelor de stocare a energiei. Mai exact, șapte proiecte vizează litiul, 12 vizează nichelul, zece vizează cobaltul, cinci vizează manganul, iar patru vizează grafitul pentru tehnologiile moderne.
Alte investiții se concentrează pe magneziu și wolfram, materii prime vitale pentru industria aerospațială și cea de apărare. De asemenea, patru proiecte sunt dedicate pământurilor rare, utilizate în producția de magneți permanenți pentru echipamente industriale. Proiectele sunt repartizate între diverse țări, printre care Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Suedia.
Comisia Europeană urmărește ca, până în anul 2030, cel puțin 10% din materiile prime strategice consumate anual în UE să fie extrase pe teritoriul Uniunii. Obiectivul include și procesarea a 40% din resurse în Europa, precum și reciclarea a 25% din acestea. Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a declarat că abordarea vizează reducerea dependenței și creșterea producției europene prin accelerarea ritmului de investiții.
Această mișcare strategică vine într-un context în care România a mai beneficiat anterior de selecții similare, având cinci proiecte selectate de Comisia Europeană. Inițiativa RESourceEU a mobilizat deja peste două miliarde de euro prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții, pentru a asigura autonomia industrială a blocului european.