Președintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului, Glad-Aurel Varga, a subliniat lipsa de eficiență a strategiilor elaborate de ministere, afirmând că foarte puține dintre acestea sunt implementate efectiv. În cadrul conferinței „CSR și sustenabilitate”, senatorul a evidențiat dificultățile economice ce afectează procesul de reciclare, menționând că industria de reciclare suferă din cauza costurilor ridicate ale energiei. Glad-Aurel Varga a vorbit despre necesitatea unei politici publice mai agresive pentru a sprijini mediul de afaceri în tranziția verde.
Un punct critic ridicat de Glad-Aurel Varga este lipsa de date oficiale privind proiectele acreditate pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Senatorul a observat că, în afara sistemelor ETS1 și ETS2, există o piață voluntară a certificatelor de carbon, însă statul nu deține informații despre companiile care le achiziționează. Din acest motiv, a pregătit un proiect de lege pentru crearea unui registru al proiectelor acreditate și al tranzacțiilor la nivelul Agenției pentru Mediu și Arii Protejate.
În ceea ce privește economia circulară, Glad-Aurel Varga a semnalat faptul că România plătește sume enorme către Comisia Europeană pentru plasticul nereciclat. Din 2021, plăți efectuate au depășit un miliard de euro, sumă care ar fi trebuit direcționată către infrastructura de colectare și reciclare. Senatorul a menționat că, pentru a fi competitivi, este necesară o gestionare mai bună a deșeurilor din construcții, care ar trebui să fie concasate și reintroduse în circuitul de producție.
Senatorul a criticat și modul în care sunt gestionate finanțările pentru energie, menționând că proiectele geotermale, de biomasă și de biogaz sunt direcționate predominant către administrațiile locale. Glad-Aurel Varga a observat că entitățile private, care dețin planuri de afaceri solide, sunt marginalizate, în timp ce la Ministerul Energiei facturile pe prefinanțare întârzii cu șase până la opt luni. Această situație îngreunează performanța în domeniul energetic și dezvoltarea proiectelor de prosumatori.
Legislația privind achizițiile verzi este un alt subiect abordat, cu prevederi care impun ca în 2026, 20% din achiziții să fie verzi, iar anul viitor acest prag să fie de 30%. Glad-Aurel Varga a vorbit despre necesitatea de a evita legislația care nu poate fi implementată, menționând că unele proiecte de redeschidere a depozitelor industriale de deșeuri pentru materii critice stau de 11 luni în Parlament. El a cerut dezbateri tehnice incluzând mediul de afaceri și ministerele.
Contextul economic actual este marcat de provocări majore, inclusiv de o economie aflată în recesiune și de un deficit și o inflație ridicate în Uniunea Europeană. În acest cadru, Administrația Fondului pentru Mediu gestionează proiecte care au trecut de la finanțarea prin PNRR la bugetul propriu, ceea ce limitează disponibilitatea de fonduri noi. Glad-Aurel Varga a avertizat că bugetul Fondului pentru Mediu va fi foarte redus în următorii ani din cauza investițiilor masive din trecut.