Raportul Starea Climei – România 2026, lansat de InfoClima, evidențiază modul în care schimbările climatice au trecut de la proiecții teoretice la efecte economice și sociale măsurabile. Documentul, aflat la a treia ediție, este realizat în parteneriat științific cu Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice și include 14 capitole semnate de 26 de experți. Analiza punctează impactul asupra sănătății, agriculturii, resurselor de apă și infrastructurii, oferind o imagine de ansamblu asupra riscurilor actuale din România.
Datele climatice arată o încălzire accelerată, România fiind situată pe continentul care crește cel mai rapid. Din 2012, fiecare an a depășit media perioadei 1971–2000 cu peste 1°C, iar în 2025 temperatura medie națională a fost de 11,04°C, cu 1,97°C peste valorile de referință. Europa se încălzește cu aproximativ 0,56°C pe deceniu, o viteză de peste două ori mai mare decât media globală. Acest fenomen a dus la secete masive, afectând 90,8% din teritoriul țării în ianuarie 2025.
Impactul asupra sănătății și urbanismului este critic, insula de căldură urbană punând în pericol 12 milioane de români. În vara anului 2025, căldura a fost asociată cu 2.879 de decese, un număr de peste două ori mai mare decât victimele accidentelor rutiere dintr-un an întreg. În București s-au estimat 425 de decese atribuite căldurii, ceea ce reprezintă 248 de victime la un milion de locuitori, o cifră mult mai mare decât cele 110 de decese înregistrate în Ilfov.
Resursele de apă și agricultura suferă transformări majore din cauza deficitelor hidrologice. În august 2026, nivelul scăzut al Dunării a forțat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, generând un deficit de aproximativ 2 GW care a trebuit acoperit prin importuri. În sectorul agricol, presiunea climatică a forțat o reconfigurare a culturilor, suprafața cultivată cu porumb scăzând cu circa 24% în ultimul deceniu, în timp ce cea dedicată rapiței a crescut cu aproape 77%.
România dispune de anumite avantaje, precum o dependență energetică de 30,4% în 2024 și o capacitate de stocare în baterii de aproape 1 GW. Totuși, implementarea proiectelor de adaptare este lentă, doar 4,8% din cele 9,2 miliarde de euro disponibile până în 2027 sunt în faza de execuție. De asemenea, doar 15% dintre localități au un plan urbanistic general aprobat după anul 2016, momentul în care studiul de impact climatic a devenit obligatoriu prin lege.
Evoluția infrastructurii energetice rămâne un punct central pentru stabilitatea sistemului național. În contextul necesității de stocare și dezvoltare, există proiecte de investiții semnificative, precum cele de peste 12 miliarde de lei planificate de Transelectrica pentru dezvoltarea Rețelei Electrice de Transport până în 2035. Aceste investiții sunt esențiale pentru gestionarea volatilității cauzate de fenomenele extreme și pentru integrarea noilor capacități de producție și stocare în rețea.