Sistemul alimentar european tinde spre un model de economie circulară prin care dejecțiile zootehnice și resturile de procesare sunt readuse în circuitul agricol. Această strategie vizează recuperarea unor elemente esențiale precum azotul, fosforul, potasiul și carbonul organic pentru a susține recoltele. Prin utilizarea directă, compostarea sau digestia anaerobă, aceste fluxuri secundare devin resurse valoroase care pot înlocui fertilizanții cumpărați de fermieri.
Proiectul european Waste4Soil, care se desfășoară între anii 2023 și 2027, dezvoltă zece soluții pentru transformarea reziduurilor de procesare alimentară în amelioratori de sol de origine biologică. Acesta testează tehnologii precum compostarea, biocharul și metode de recuperare a nutrienților din digestat. În paralel, FertiCovery a analizat peste 150 de tehnologii, selectând 25 de lanțuri de recuperare pentru evaluări tehnice, economice și de piață, pentru a valida viabilitatea acestor procese.
Impactul economic al acestui proces este critic, având în vedere volatilitatea prețurilor la inputuri. În trimestrul IV 2025, prețurile fertilizanților și ale amelioratorilor de sol în România au crescut cu 16,8% față de anul precedent, înregistrând cea mai mare creștere din UE, conform datelor Eurostat. La nivel european, noile tensiuni de pe piața energiei au împins prețurile în sus și în 2026, făcând din nutrienții recuperați o alternativă de substituție esențială.
Tipul de dejecție influențează modul de valorificare, în funcție de compoziție și costuri de transport. Dejecțiile de la bovine sunt de obicei solide sau semisolide și bogate în materie organică, fiind avantajoase aproape de fermă. Dejecțiile porcine sunt adesea lichide, permițând separarea nutrienților solubili, în timp ce amestecul de gunoi de pasăre cu așternut este mai uscat și concentrat în azot și fosfor, oferind o valoare agronomică ridicată.
Digestia anaerobă reprezintă o metodă prin care materia organică este transformată în biogaz, lăsând în urmă digestatul, care păstrează valoarea fertilizantă. Acest proces permite obținerea simultană de energie și nutrienți pentru agricultură, limitând pierderile de azot și potasiu. Totuși, utilizarea acestor materiale organice poate genera mirosuri temporare din cauza compușilor volatili, fenomen care poate fi controlat prin tehnici de aplicare și bune practici (BAT) pentru reducerea emisiilor.
Europa produce anual peste 1,4 miliarde de tone de dejecții zootehnice, dintre care aproximativ 75% provin de la bovine, 12% de la porcine și 12% de la păsări, conform datelor Cordis-EU. Această cantitate masivă de biomasă reprezintă o oportunitate majoră pentru industria alimentară de a deveni mai eficientă, transformând reziduurile dintr-un cost de gestionare într-o resursă regenerabilă pentru sol și economie.