România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea materialelor reciclate în procesele economice. Conform datelor Eurostat, doar 1,3% din materialele utilizate în economia țării provin din reciclare în anul 2024. Această cifră este semnificativ sub media europeană, care se situează la 12,2%, și este extrem de îndepărtată de performanța Țărilor de Jos, care deține cel mai mare grad de utilizare a materialelor recuperate, la 32,7%.
Situația este analizată în cadrul raportului „Starea Climei – România 2026”, prin intermediul articolului InfoClima semnat de Alexandru Laibăr, directorul executiv al Asociației Coaliția pentru Economia Circulară – CERC. Deficitul de materiale recuperate în economia românească apare într-un moment în care Uniunea Europeană impune reguli tot mai riguroase pentru reducerea deșeurilor. Aceste directive vizează o utilizare mult mai eficientă a resurselor și o tranziție către un model de economie circulară.
La nivel global, ineficiența utilizării resurselor generează pierderi financiare masive. Conform Circularity Gap Report 2026, realizat de Circle Economy împreună cu Deloitte, valoarea pierdută anual este estimată la 25.400 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă aproximativ 31% din PIB-ul mondial analizat. Pierderile includ nu doar obiectele aruncate, ci și procesarea materialelor, utilizarea energiei, risipa alimentară, deșeurile de la finalul vieții produselor și deteriorarea infrastructurii sau a utilajelor.
Reglementările europene vor aduce schimbări majore în sectorul ambalajelor începând cu august 2026. Până în 2030, ambalajele introduse pe piața UE trebuie să fie reciclabile, existând și limite pentru spațiul gol din coletele de comerț online. De asemenea, se vor impune proporții obligatorii de plastic reciclat în ambalajele din plastic și o etichetare armonizată începând din 2028. Producătorii vor plăti contribuții pentru gestionarea deșeurilor care vor ține cont de reciclabilitatea ambalajelor.
Sectorul textil va fi, de asemenea, supus unor restricții severe pentru a reduce risipa. Din 19 iulie 2026, marile companii din UE vor avea interzisă distrugerea hainelor, accesoriilor și încălțămintei nevândute. Pentru companiile medii, această interdicție va intra în vigoare în 2030, în timp ce microîntreprinderile sunt exceptate. În paralel, statele membre trebuie să asigure colectarea separată a textilelor începând cu anul 2025, pentru a favoriza reutilizarea și sortarea corectă.
Utilizarea materialelor reciclate este îngreunată de costurile ridicate de colectare, sortare și curățare. În prezent, plasticul nou poate fi mai ieftin pentru producători decât cel reciclat, în special când acesta trebuie să îndeplinească standarde stricte pentru contactul cu alimentele. Pentru a îmbunătăți puritatea materialelor, este necesară o infrastructură de sortare modernă și o colectare separată eficientă în gospodării, procese care permit transformarea deșeurilor în resurse economice viabile.