Depozitele în valută ale populației din România au înregistrat o creștere de 5,2% în luna august 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea totală a acestor depozite a ajuns la un echivalent de 28,9 miliarde de euro, pe fondul incertitudinilor economice și al deprecierii leului. Această tendință reflectă o preferință tot mai pronunțată a economisitorilor pentru activele în valută în detrimentul monedei naționale.
Analiza evoluției unei sume de 10.000 de lei între august 2025 și august 2026 evidențiază avantajul net al aurului. La o rată oficială a inflației de 6,27%, investiția în aur ar fi ajuns la o valoare reală de 12.849 de lei, oferind un randament de 28,5%. În schimb, aceeași sumă convertită în euro ar fi valorat doar 9.752 de lei, înregistrând un randament real negativ de -2,5%.
Situația monedei naționale este marcată de o pierdere a puterii de cumpărare, deoarece leul s-a depreciat cu aproximativ 6–7% față de euro între 2023 și 2026. Totodată, prețurile de consum din România au crescut cu aproape 30% în aceeași perioadă, conform datelor oficiale. Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România, explică faptul că o mare parte din impactul inflației nu s-a reflectat în deprecierea nominală a leului.
Pe plan internațional, euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni din cauza instabilității politice și a problemelor fiscale din Franța. În contextul acestor incertitudini, investitorii se îndreaptă spre aur, care reprezenta la finalul anului 2025 circa 27% din rezervele internaționale la valoarea de piață. Această pondere a depășit obligațiunile guvernamentale americane, care reprezentau 22%, și euro, care se situa la 15%.
Contextul macroeconomic din România este complicat de scăderea rezervelor valutare ale Băncii Naționale a României cu 4,8 miliarde de euro în septembrie 2026. Această scădere a fost cauzată de rambursarea datoriei publice și de deficitul de cont curent în creștere. Din cauza acestor factori, agențiile de rating au retrogradat datoria suverană a României la o treaptă imediat deasupra nivelului speculativ, menținând o perspectivă negativă asupra economiei.
Băncile centrale au demonstrat un interes masiv pentru metalul prețios, achiziționând aproape 4.030 de tone de aur între anii 2022 și 2025. Această cantitate depășește semnificativ media anuală a deceniului anterior, consolidând rolul aurului ca refugiu financiar sigur. Conform sondajului World Gold Council din 2026, ponderea tot mai mare a acestui activ în rezervele internaționale îl face atractiv atât pentru instituții, cât și pentru investitorii individuali.