Banca Națională a României (BNR) urmează să decidă nivelul dobânzii-cheie într-un context marcat de presiuni asupra cursului de schimb al monedei naționale. Conform unei analize semnate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, banca centrală ar putea opta pentru o flexibilitate sporită a cursului de schimb, prioritizând stabilitatea dobânzilor. Această strategie ar putea fi utilizată pentru a evita creșterea costurilor de finanțare într-un moment în care incertitudinea politică și fiscală fragilizează leul.
Scăderea rezervelor valutare și întărirea dolarului american contribuie la creșterea costurilor pentru importuri, consum și finanțare. Rezervele valutare ale BNR au coborât la 60,06 miliarde de euro la finalul lunii septembrie, înregistrând o scădere de 4,805 miliarde de euro față de luna august. Deși aceste rezerve sunt considerate adecvate, Claudiu Cazacu subliniază că acestea nu pot fi folosite exclusiv pentru a apăra cursul, deoarece banca centrală intervine doar pentru a netezi mișcările abrupte, fără a putea bloca ajustările macroeconomice pe termen lung.
Presiunea asupra economiei este accentuată de evoluția cursului dolar/leu, care a crescut cu 10,3% în acest an, depășind avansul de 5,12% al cursului euro/leu. O monedă americană mai puternică crește costurile pentru importul de petrol, gaze, materii prime și echipamente industriale, dar și costul rambursării datoriilor în dollari de către stat și companii. În plus, perspectivele de creștere a dobânzilor în SUA și zona euro ar putea reduce atractivitatea plasamentelor în lei, punând presiune suplimentară pe stabilitatea monetară.
Analistul XTB România estimează că euro s-ar putea apropia de pragul de 5,50 lei în lunile următoare dacă instabilitatea politică continuă. Acest scenariu se bazează pe un calcul teoretic al cursului de schimb efectiv real (REER), care indică un nivel de echilibru de 5,84 lei pentru un euro. Aplicând o marjă de 5% sub acest nivel teoretic, rezultă o valoare de aproximativ 5,55 lei, ceea ce face ca zona de 5,50 lei să fie un reper plauzibil pentru evoluția cursului în perioada următoare.
Deficitul comercial reprezintă un alt factor de monitorizare, înregistrând în primele șapte luni ale anului o valoare de 19,276 miliarde de euro. Deși această sumă este cu 1,1% mai mică față de perioada similară din 2025, ritmul de reducere a deficitului a încetinit comparativ cu scăderea de 6,2% observată în primele luni. În același timp, deficitul de cont curent pentru România este estimat la 6,8% din PIB, un nivel semnificativ mai ridicat decât cel din Polonia, de 2%, sau cel din Ungaria, de 0,1%.
Contextul economic actual este marcat de provocări legate de gestionarea deficitului și de accesul la finanțare ieftină. În acest cadru, România se confruntă cu necesitatea de a reduce deficitul într-o economie care traversează o perioadă de stagnare, în timp ce instituțiile internaționale avertizează asupra sfârșitului perioadei caracterizate de costuri mici ale împrumuturilor.