Banca Națională a României a decis, în cadrul ședinței de joi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Consiliul de administrație al BNR a optat pentru stabilitatea acestui indicator principal, păstrând în același timp dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% și rata pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Decizia vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și contribuția la o creștere economică sustenabilă.
Deși rata anuală a inflației a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, banca centrală estimează că aceasta va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului. Presiunile inflaționiste vor fi alimentate, conform BNR, de creșterea prețurilor la combustibili și energie, precum și de majorarea cotațiilor pentru materii prime și produse agroalimentare. Factori de risc precum conflictul din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția cursului de schimb al leului sunt monitorizați atent.
Activitatea economică a prezentat semne de stagnare în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru. Comparativ cu perioada aceeași din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, față de o scădere de 1,2% în primele trei luni ale anului. Deși se estimează o redresare în trimestrul al treilea, pe fondul agriculturii, perspectivele privind PIB-ul au suferit o deteriorare raportată la anul trecut.
Consumul gospodăriilor a continuat să scadă în termeni anuali, în timp ce industria și construcțiile au înregistrat evoluții slabe. Producția industrială și volumul lucrărilor de construcții au scăzut față de perioada similară de anul trecut, iar serviciile prestate populației au continuat să se contracteze. Totodată, datele indică noi scăderi ale numărului de salariați în lunile iunie și iulie, deși rata șomajului a revenit la 6,4% în perioada iulie-august.
Piața financiară a cunoscut turbulențe, cu dobânzi pe piața monetară în creștere în septembrie și octombrie. Randamentele titlurilor de stat au crescut considerabil pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor politice interne, iar cursul leu/euro a cunoscut o creștere abruptă la sfârșitul lunii septembrie. BNR subliniază că absorbția fondurilor europene este esențială pentru a diminua efectele măsurilor fiscale și ale șocurilor externe asupra economiei.
Evoluția cursului de schimb leu/euro a marcat o ascensiune accentuată în primele decenii ale lunii septembrie, urmată de o creștere abruptă semnificativă la finalul lunii și la începutul lui octombrie. Această volatilitate a cursului de schimb, alături de presiunile asupra randamentelor titlurilor de stat, constituie elemente de incertitudine pentru stabilitatea financiară, necesitând monitorizarea continuă a instrumentelor de politică monetară de către banca centrală.