România deține cea mai mare rată de adopție a criptoactivelor în rândul populației din Uniunea Europeană, conform unor date prezentate de Gabriel Avrămescu. Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a declarat, în cadrul Summitului Administratorilor de Fonduri, că sub 15% dintre români dețin în prezent astfel de active digitale. Evoluția pieței indică o creștere semnificativă, estimându-se că în anul 2030 procentul deținătorilor va ajunge la 27-28%.
Gabriel Avrămescu a subliniat riscurile pe care dezvoltarea rapidă a zonei cripto le poate genera atât pentru investitorii individuali, cât și pentru stabilitatea sistemului financiar tradițional. Reprezentantul ASF a avertizat asupra fenomenului de „miraj al câștigurilor peste noapte”, care poate afecta încrederea în sistemul financiar construit în ultimele trei decenii. Acesta a menționat că există o atracție majoră către criptoactive, însă acestea funcționează adesea într-o zonă gri.
O problemă centrală identificată de prim-vicepreședintele ASF este absența unei autorități naționale competente pentru gestionarea și supravegherea criptoactivelor. Gabriel Avrămescu a descris situația ca fiind un mare paradox, deoarece există fluxuri financiare care circulă fără ca acestea să poată fi monitorizate sau supravegheate de instituțiile existente. El a menționat că acest subiect important a fost ocolit prea mult timp în cadrul reglementărilor naționale.
Pentru a gestiona aceste riscuri, autoritatea propune o colaborare strânsă cu industria financiară, vizând identificarea activităților neautorizate și un schimb constant de informații. Gabriel Avrămescu a insistat pe importanța educației financiare, având în vedere digitalizarea accelerată a pieței și apariția noilor forme de investiții. Monitorizarea acestor fluxuri devine esențială pentru a preveni pierderile investitorilor și pentru a asigura transparența tranzacțiilor digitale.
Situația este marcată de faptul că valoarea deținută de români sub formă de criptomonede este estimată la 12 mld. euro. În prezent, România se confruntă cu lipsa unei entități de control specializate pe acest segment, fiind singura țară care nu dispune de o autoritate națională competentă în domeniul criptoactivelor. Această lacună de supraveghere coincide cu o expansiune masivă a tranzacțiilor digitale în cadrul economiei naționale.
Evoluția piețelor de active digitale rămâne un subiect de monitorizare constantă la nivelul Uniunii Europene, însă viteza de adopție în România depășește media regională. Lipsa unui cadru de supraveghere dedicat poate crea vulnerabilități în sistemul financiar, motiv pentru care reglementările și educația investitorilor sunt considerate prioritare de către autoritățile de control.