Piața cuprului traversează o perioadă de creștere accelerată, metalul apreciindu-se cu 15,8% de la începutul anului și cu peste 30% în ultimele 12 luni. Această evoluție este alimentată de o cerere masivă provenită din sectorul tehnologic, în special prin expansiunea centrelor de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Pe lângă factorul AI, dinamica pieței este influențată de modernizarea infrastructurii energetice, creșterea cheltuielilor pentru apărare și o repoziționare strategică a stocurilor la nivel global.
Sectorul tehnologic și cel al apărării sunt considerate motoare de cerere greu de controlat prin simpla creștere a prețurilor. Marile companii nu ar opta pentru renunțarea la construcția centrelor de date chiar dacă materia primă devine mai scumpă, fenomen similar fiind observat în industria de apărare. Taylor Melvin, directorul general al Ivanhoe Electric, susține că accesul la materiile prime considerate până recent „critice” trebuie abordat acum dintr-o perspectivă strategică mult mai largă.
Instabilitatea pieței este accentuată de perspectivele privind tarifele comerciale din SUA. Ministerul Comerțului din SUA a recomandat aplicarea unei taxe de 15% asupra importurilor de cupru rafinat începând din ianuarie 2027, ceea ce a dus la redirecționarea volumelor către depozitele americane. În același timp, stocurile din China sunt neobișnuit de reduse, fapt ce amplifică temerile privind disponibilitatea metalului pe piața internațională și influențează cotațiile de la London Metal Exchange și Comex.
Efectele acestei cripe de aprovizionare sunt vizibile și în Europa, unde Aurubis, cel mai mare producător european de cupru, a propus o primă record de 347 de dolari pe tonă pentru livrările din 2027. Această sumă este cu 10% peste nivelul înregistrat în prezent. În paralel, sectorul minier a beneficiat masiv de această tendință, acțiunile Southern Copper avansând cu peste 44% în 2026, în timp ce Glencore, BHP și Freeport-McMoRan au înregistrat creșteri de peste 35%.
Analistii rămân însă divizați cu privire la viitorul prețurilor. Macquarie estimează că piața va avea excedente anuale de peste 700.000 de tone după 2027, în timp ce BMO Capital Markets a majorat estimarea pe termen lung la 16.000 de dolari pe tonă. O prognoză extrem de agresivă vine de la Deutsche Bank, care estimează că, dacă SUA și China ar controla 71% din stocurile mondiale, prețul ar putea ajunge la 22.050 de dolari pe tonă.
Evoluția cuprului reflectă o schimbare structurală în economia globală, unde metalele industriale devin piloni de securitate națională. Trecerea către tehnologii avansate și digitalizare impune o presiune constantă asupra resurselor minerale. Această dinamică transformă cuprul dintr-o simplă marfă industrială într-un activ strategic, determinând companiile de energie și tehnologie să își securizeze aprovizionarea pe termen lung pentru a evita volatilitatea prețurilor.