România se pregătește să marcheze un record european în ceea ce privește stabilitatea politicii monetare, conform unei analize publicate de viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. Acesta indică faptul că parcursul staționar al dobânzii de referință, menținută la nivelul de 6,5% din august 2024, este probabil să se continue pe parcursul mai multor trimestre viitoare. Această abordare de menținere a ratelor de dobândă reflectă necesitatea de a gestiona un mediu economic marcat de presiuni inflaționiste persistente.
Analiza subliniază că România deține cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar din Uniunea Europeană. În ultimii 21 de ani de la adoptarea regimului de țintire a inflației în 2005, rata inflației a reușit să se situeze în intervalul țintei doar în 6 ani. În restul perioadei, inflația a depășit țintele stabilite, fiind deasupra acestora timp de 12 ani. Cosmin Marinescu susține că problema nu rezidă în strategia de țintire, ci în transformarea analizei într-un mecanism decizional automatizat.
Viceguvernatorul a explicat faptul că menținerea constantă a dobânzii nu reprezintă o lipsă de reacție a autorității monetare. BNR a evaluat constant decalajul dintre cererea și oferta agregată, luând în considerare și șocurile de ofertă cauzate de tensiunile comerciale și conflictele geopolitice. În prezent, presiunile inflaționiste sunt alimentate de prețurile la energie, în timp ce efectele dezinflaționiste ale deficitului de cerere rămân încă modeste față de prognozele inițiale ale instituției.
Situația fiscală a influențat semnificativ spațiul de manevră al politicii monetare, în special după anul 2024. Cosmin Marinescu a descris anul respectiv ca fiind un moment de slăbiciune pentru responsabilitatea economică, având un deficit ESA de 9,3% din PIB. Această expansiune bugetară a fost însoțită de o politică monetară care a virat prociclic prin reducerile de dobândă din iulie și august 2024, deși presiunile salariale și impulsul bugetar indicau necesitatea unor măsuri de ajustare.
În contextul anului 2026, provocările economice au consolidat decizia de a nu relaxa politica monetară. Șocurile externe, precum conflictul din Orientul Mijlociu, au generat incertitudini privind ancorarea anticipațiilor inflaționiste. Viceguvernatorul a avertizat că persistența inflației de bază poate fi un simptom al unei relaxări premature a politicii monetare. România se singularizează prin această inflație persistentă, în timp ce alte state din regiune rămân aproape de parametrii de stabilitate a prețurilor.
Politica monetară a unei țări funcționează într-un cadru macroeconomic complex, unde deciziile băncilor centrale sunt influențate de indicatorii de inflație și de politicile fiscale ale guvernului. În România, stabilitatea prețurilor este strâns legată de gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice. Menținerea unui echilibru între controlul masei monetare și răspunsul la șocurile de cerere este esențială pentru evitarea unui regim de creștere a datoriilor pe termen lung.