Banca Națională a României a publicat luni, 26 octombrie 2026, noile cotații pentru principalele valute de pe piață. În această ședință, moneda europeană a înregistrat o scădere, ajungând la un curs de 5,3467 lei. Această evoluție reflectă o diminuare a valorii euro față de ultima ședință oficială, marcând o tendință de scădere pentru moneda comună în raport cu leul român.
Moneda europeană a scăzut cu 0,0028 lei față de vineri, 23 octombrie, când euro era cotat la 5,3495 lei. Dacă analizăm evoluția față de joi, 22 octombrie, euro a coborât de la 5,3485 lei la nivelul actual de 5,3467 lei. De asemenea, dolarul american a înregistrat o scădere de 0,0025 lei față de cotația de vineri, de 4,7770 lei, ajungând la valoarea de 4,7745 lei.
În ceea ce privește dolarul, acesta a evoluat diferit față de ședința de joi, 22 octombrie, când cursul era de 4,7640 lei. Francul elvețian a înregistrat o scădere semnificativă de 0,0285 lei față de ședința precedentă, de 5,8093 lei, coborând la 5,7808 lei. Această scădere a francului este mai pronunțată comparativ cu nivelul de joi, 22 octombrie, când moneda elvețiană era cotată la 5,8104 lei.
Lira sterlină a scăzut la 6,3727 lei, înregistrând o depreciere de 0,0182 lei față de cotația de vineri, de 6,3909 lei. Comparativ cu ședința de joi, 22 octombrie, lira a coborât de la 6,3851 lei la nivelul actual. Totodată, pentru 100 de forinți maghiari, BNR a stabilit un curs de 1,4540 lei, ceea ce reprezintă o scădere de 0,0040 lei față de vineri, când valoarea era de 1,4580 lei.
Evoluția forintului maghiar arată o scădere și față de ședința de joi, 22 octombrie, când cursul pentru 100 de unități era de 1,4606 lei. Este important de menționat că aceste cotații publicate de BNR reprezintă cursuri de referință oficiale. Acestea nu sunt neapărat identice cu ratele de schimb pe care le aplică băncii comerciale sau casele de schimb valutar din țară.
Contextul economic actual este marcat de date privind deficitul bugetar, care a scăzut cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, ajungând la 3,81% din PIB, conform datelor de la Ministerul Finanțelor. Această evoluție a deficitului are loc într-un moment în care discuțiile privind disciplina financiară și atragerea de investiții rămân prioritare pentru gestionarea resurselor publice.