România se poziționează pe primul loc în rândul celor 21 de state europene analizate în ceea ce privește preferința populației pentru investițiile în criptoactive, conform datelor furnizate de Florian Neagu. Directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR a subliniat că acest interes este foarte pronunțat, estimând că valoarea criptoactivelor acumulate în portofoliile românilor ar putea atinge pragul de 12 miliarde de euro. Aproximativ 15% din populația activă a țării manifestă un interes pentru aceste tipuri de plasamente digitale.
Florian Neagu a avertizat că această tendință vine însoțită de riscuri semnificative, deoarece nivelul educației financiare din România rămâne printre cele mai scăzute din Europa și din țările OCDE. În comparație cu Polonia, care are un interes similar pentru criptoactive, România înregistrează un scor de educație financiară de doar 54-55 de puncte din 100, în timp ce țara poloneză are un scor de 64-65 de puncte. Lipsa competențelor de educație financiară digitală face ca înțelegerea mecanismelor de funcționare a activelor digitale să fie problematică.
În ciuda ascensiunii criptoactivelor, comportamentul financiar al românilor rămâne în mare parte conservator, cu o predominanță a formelor tradiționale de economisire. Conturile și depozitele bancare constituie încă cea mai mare pondere din totalul activelor financiare ale populației, reprezentând aproximativ 34-35% din portofoliul general. Totuși, acest segment de piață a înregistrat una dintre cele mai mici rate de creștere în ultimii ani, indicând o schimbare treptată în modul în care cetățenii își gestionează economiile.
Pe lângă depozitele bancare, alte instrumente financiare încep să câștige teren prin dinamici de creștere mai ridicate. Fondurile de pensii și asigurările ocupă aproximativ 17-18% din activele financiare, în timp ce acțiunile cotate și fondurile de investiții reprezintă circa 5-7%. Deși ponderea acestora din portofoliul total este încă relativ redusă, ritmul lor de dezvoltare este mult mai rapid, aliniindu-se astfel la tendințele observate în alte economii europene sau în cadrul organizației OCDE.
Analiza BNR indică faptul că situația financiară a populației rămâne solidă, susținută de indicatori precum evoluția creditelor neperformante, care a fost constantă în ultimii șapte ani. Rata creditelor neperformante pentru împrumuturile ipotecare este de aproximativ 1,4-1,5%, în timp ce pentru creditele de consum negarantate aceasta se situează în jurul valorii de 5%. În ceea ce privește cardurile de credit, rata creditelor neperformante este de aproximativ 2%, ceea ce contribuie la evaluarea pozitivă a stabilității financiare.
Evoluția acestor indicatori de stabilitate are loc într-un context macroeconomic în care deficitul bugetar a cunoscut o scădere recentă, trecând de la 5,31% la 3,81% din PIB. Această evoluție a deficitului reflectă dinamica cheltuielilor statului și influențează cadrul general în care cetățenii își realizează planurile de investiții și economisire pe termen lung.