Instabilitatea politică și diferențele de randament ale obligațiunilor de stat exercită o presiune semnificativă asupra monedelor europene și a piețelor de capital. Euro s-a depreciat față de dolarul american, ajungând la aproximativ 1,12, un nivel care nu a mai fost înregistrat la această valoare din mai 2025. Această scădere este alimentată de lărgirea diferenței dintre randamentele obligațiunilor de stat americane pe 10 ani și cele germane, care au crescut de la 1,4 puncte procentuale la începutul lunii septembrie la peste 1,8 puncte procentuale.
În România, leul a intrat într-o perioadă de depreciere atât față de euro, cât și față de dolar. Săptămâna trecută, cursul a ajuns vineri la 5,34 față de euro și la 4,75 față de dolar, însă marți, cursul de schimb a continuat să scadă, atingând 5,35 față de euro și 4,76 față de dolar. Această evoluție este cauzată de incertitudinile generate de criza politică prelungită și de deciziile agențiilor de rating, într-un context în care lipsa unui guvern ridică semne de întrebare privind direcția țării și reformele de stabilizare bugetară.
Bursa de Valori din București a reflectat aceste tensiuni, înregistrând o scădere de 7% în ultima lună, deși indicele BET a înregistrat luni o creștere de peste 4%. Această revenire a fost un răspuns la faptul că S&P a menținut ratingul de investiții al României vineri, însă piețele așteaptă acum cu interes decizia Băncii Naționale a României de joi. O reducere a ratei dobânzii este considerată puțin probabilă, în ciuda recesiunii, din cauza presiunilor inflaționiste și a faptului că scăderea leului face importurile, precum combustibilul, mai scumpe.
La nivel european, Franța se confruntă cu o vânzare masivă de obligațiuni din cauza îngrijorărilor legate de neîndeplinirea țintelor de deficit și a paraliziei politice. Deficitul bugetar nu se reduce spre nivelul de 5% din PIB, determinând o creștere a costurilor de împrumut, astfel încât obligațiunile franceze pe 10 ani au avut cea mai slabă performanță trimestrială de la introducerea monedei euro. Diferența față de obligațiunile germane a atins vineri 152 de puncte de bază, cea mai mare valoare din 2011.
Incertitudinea este accentuată și de alegerile anticipate din 29 noiembrie din Spania, deși țara are o poziție fiscală relativ mai solidă decât Franța sau Italia. Totuși, datoria publică spaniolă rămâne aproape de 101% din PIB, lăsând țara expusă în cazul în care presiunea asupra obligațiunilor din zona euro periferică se intensifică. Investitorii urmăresc cu atenție sectorul energiilor regenerabile, utilitățile și sectorul apărării, evaluând potențialele schimbări în prioritățile politicii climatice sau de cheltuieli.
În perioada următoare, stabilitatea politică și încrederea în finanțele publice vor fi elemente esențiale pentru atenuarea presiunii asupra monedelor și a costurilor de împrumut. Deciziile băncilor centrale vor rămâne de un interes major pentru piețe. Pe plan local, decizia Băncii Naționale a României privind rata dobânzii va fi un indicator cheie pentru evaluarea direcției economice în contextul volatilității valutare și a presiunilor inflaționiste persistente.