Piețele bursiere din China au înregistrat o scădere a valorii de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari în luna mai. Această prăbușire a fost determinată de îngrijorările legate de perspectivele industriei inteligenței artificiale, într-un context în care Beijingul încearcă să concureze cu Statele Unite pentru supremația tehnologică globală. Impactul negativ a fost resimțit pe întreg segmentul tehnologic, afectând semnificativ stabilitatea indicilor bursieri din regiune.
Indicele STAR 50, care monitorizează companiile de tehnologie și inovare listate la Bursa din Shanghai, a suferit o scădere de 40% în luna iunie. Alte indici care includ companii de mari dimensiuni au înregistrat pierderi de aproximativ 20% în aceeași perioadă. Deoarece acțiunile companiilor de inteligență artificială reprezintă peste 40% din valoarea piețelor bursiere din China continentală și Hong Kong, conform datelor de la Goldman Sachs, declinul acestora afectează direct întreaga piață.
Evoluția indicilor evidențiază dificultățile sectorului tehnologic chinez, în ciuda investițiilor masive ale statului. Guvernul de la Beijing a lansat un fond de investiții de 60 de miliarde de yuani pentru finanțarea dezvoltatorilor locali, însă cererea internă rămâne slabă. Consumatorii chinezi manifestă reticență în cheltuielile pentru tehnologie, ceea ce face ca numeroase companii să întâmpine dificultăți în obținerea profiturilor necesare pentru a acoperi investițiile realizate.
Dan Wang, directoarea pentru China a Eurasia Group, a subliniat că marjele de profit sunt sub așteptări și că există o anxietate generală în rândul companiilor. Un alt factor de risc este posibila extindere a restricțiilor occidentale, după ce Statele Unite au interzis roboții umanoizi din China din motive de securitate națională. Companiile chineze depind de exporturi, iar eventualele noi limitări americane ar putea bloca accesul acestora la piețele externe esențiale.
Investițiile în robotică, privită ca o soluție pentru problemele demografice ale Chinei, nu generează încă profituri consistente. În prezent, cererea pentru roboți provine în principal de la agenții guvernamentale și instituții de cercetare, deoarece produsele sunt prea scumpe pentru consumatorii obișnuiți. Un exemplu de declin este Unitree, un producător chinez de roboți, ale cărui acțiuni s-au înjumătățit de la debutul tranzacționării lor în luna august.
În timp ce sectorul chinez se confruntă cu aceste presiuni, industria americană de inteligență artificială pare să urmeze o traiectorie diferită. Compania Anthropic, dezvoltatorul chatbotului Claude, a depus documentația pentru o listare publică (IPO) care ar putea atrage până la 100 de miliarde de dolari. Această diferență de performanță subliniază capacitatea variabilă a companiilor de a transforma investițiile tehnologice în venituri reale și profituri sustenabile pe piețele globale.