Analiza realizată de Tavex România indică faptul că prețul aurului ar putea înregistra un nou record istoric în perioada următoarelor 12-18 luni. Această prognoză este susținută de factori precum incertitudinea geopolitică, persistența inflației și activitatea intensă de achiziție a băncilor centrale. Deși piața a cunoscut o corecție recentă, de la un vârf de aproximativ 5.500 de dolari pe uncia troy în ianuarie 2026, până la niveluri de circa 4.100 de dolari, specialiștii anticipează o revenire semnificativă a valorii metalului prețios.
Banca de investiții Goldman Sachs estimează că prețul aurului va ajunge la 4.900 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 800 de dolari față de nivelurile actuale. În același context, analiștii citați de Financial Times mizează pe atingerea unui nou maxim istoric. Această evoluție este influențată de o etapă de acumulare pe care o traversează piața după corecția neașteptată de la începutul acestui an, necesitând achiziții din partea unor categorii variate de investitori.
Un factor determinant în această dinamică este poziția președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, care a pledat pentru diversificarea activelor de rezervă prin creșterea deținerilor de aur. În cadrul unui discurs susținut la Sorrento, în Italia, acesta a argumentat că riscurile geopolitice impun o regânduire a rezervelor valutare. Deși randamentele obligațiunilor de stat au devenit mai atractive, Joachim Nagel a subliniat că nivelul ridicat al datoriilor publice amplifică riscul de credit asociat titlurilor suverane.
Această orientare este considerată de cotitură pentru zona euro, deoarece Bundesbank nu a mai achiziționat aur de aproape trei decenii. Instituția a evitat astfel de tranzacții chiar și în perioadele cu excedente mari de dolari, din motive de echilibru transatlantic. Victor Dima, managerul de trezorerie al Tavex România, a menționat că un semnal puternic ar fi transmis de băncile centrale din Europa de Vest dacă acestea s-ar alătura trendului de acumulare, determinând o creștere rapidă a prețurilor.
Datele furnizate de World Gold Council relevă faptul că 45% dintre cele 74 de bănci centrale sondate intenționează să își sporească deținerile de aur în următoarele 12 luni. Aceasta este cea mai mare pondere înregistrată de la lansarea barometrului în 2018, în timp ce doar o singură bancă centrală ia în calcul vânzarea din rezerve. Această tendință indică o schimbare de paradigma în care aurul revine să joace rolul de activ de refugiu, în detrimentul obligațiunilor guvernamentale.
Această transformare este comparată de experți cu momentul abandonării acordului de la Bretton Woods în 1971, când președintele american Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului în aur. În prezent, sistemul monetar global traversează o reașezare structurală în care obligațiunile guvernamentale pierd treptat statutul de principal activ de rezervă al băncilor centrale. Procesul marchează o înlocuire graduală a acestor titluri cu active fizice, restabilind rolul istoric al aurului în economia mondială.