Moneda euro traversează o perioadă de declin în raport cu dolarul american, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni. Această evoluție este influențată de incertitudinile fiscale din Franța și de instabilitatea politică a celei de-a doua economii din zona euro. În același timp, leul românesc a înregistrat un nou minim istoric, depășind pragul de 5,35 lei pentru un euro, după ce președintele Nicușor Dan a efectuat a patra nominalizare consecutivă pentru funcția de prim-ministru.
În ciuda unei dobânzi de politică monetară de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, Banca Națională a României nu a reușit să mențină stabilitatea monedei naționale. România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, situat între 7% și 9% din PIB, similar cu situația Franței. Pe fondul intervențiilor pentru susținerea leului, rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut, înregistrând o diminuare de 4,8 miliarde de euro doar în luna septembrie, din cauza costurilor de rambursare a datoriei publice și a deficitului de cont curent.
Situația financiară a țării a dus la retrogradarea ratingului datoriei suverane a României de către agențiile de rating, acesta ajungând la cel mai scăzut nivel din categoria recomandată investițiilor. Această poziție, aflată la o singură treaptă deasupra categoriei speculative, este însoțită de o perspectivă negativă. Acest context generează stimulente pentru retragerea capitalului internațional, ceea ce poate accentua deprecierea monedei naționale și deficitul economic, în condițiile în care depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut cu 5,2% în august 2026.
Interesul pentru instrumentele financiare denominate în euro a crescut semnificativ, reprezentând până la 70% din volumul subscris la cea mai recentă emisiune de titluri de stat de pe Bursa de Valori București. În schimb, interesul pentru titlurile în lei s-a redus aproape la jumătate față de anul precedent. Totuși, trecerea către euro nu garantează protecția economiilor, deoarece moneda europeană s-a depreciat față de dolarul american, lira sterlină și francul elvețian, oferind doar o soluție parțială în fața pierderii valorii activelor.
O comparație realizată pentru perioada august 2025 - august 2026 arată că, la o inflație de 6,27%, o sumă de 10.000 de lei păstrată în moneda națională ar fi ajuns la o valoare reală de 9.410 lei. Dacă suma ar fi fost convertită în euro, valoarea reală ar fi fost de 9.752 de lei, în timp ce investiția în aur ar fi generat 12.849 de lei. Aceste cifre corespund unor randamente reale de -5,9% pentru lei, -2,5% pentru euro și 28,5% pentru aur, evidențiind superioritatea metalului prețios.
Băncile centrale din întreaga lume adoptă o strategie de înlocuire a titlurilor de stat cu achiziții masive de aur pentru a-și diversifica rezervele. Conform datelor de la Consiliul Mondial al Aurului, achizițiile nete au însumat aproape 4.030 de tone în ultimii patru ani, o cantitate ce depășește producția minieră anuală globală. La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta deja 27% din totalul rezervelor internaționale la valoarea de piață, depășind obligațiunile guvernamentale americane și euro.