România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește interesul pentru criptomonede, însă se confruntă cu un nivel scăzut al educației financiare. Conform datelor analizate, țara se află pe locul 35 din 39 de state evaluate, obținând un scor de 54 din 100 la capitolul educație financiară. Această poziție este cu aproape zece puncte sub media europeană, evidențiind o discrepanță majoră între dorința de investiții și cunoștințele necesare.
Interesul pentru activele digitale este reflectat de faptul că aproximativ 15% dintre români sunt atrași de criptomonede. O estimare citată de BNR indică faptul că românii dețin împreună criptomonede în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro. Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat că aceste investiții sunt greu de evaluat și implică riscuri ridicate, în special pentru persoanele care nu posedă suficiente cunoștințe financiare pentru a gestiona astfel de active volatile.
Un alt aspect îngrijorător este accesul limitat la serviciile bancare tradiționale, un indicator al lipsei de integrare financiară. Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din Banca Națională a României, a menționat că un sfert dintre adulții români nu dețin un cont bancar. Această cifră contrastează puternic cu media europeană, unde 94% dintre adulți utilizează un cont bancar, subliniind un paradox între lipsa accesului la bănci și popularitatea activelor complexe.
Cristian Păun explică faptul că unele persoane folosesc criptomonedele ca activ de rezervă sau pentru plăți, profitând de dificultatea de a identifica operațiunile. În cazul investițiilor, riscul este greu de calculat deoarece criptomonedele nu au o afacere reală în spate, spre deosebire de acțiuni. Pentru acestea din urmă, evaluarea se poate face pe baza vânzărilor, a angajaților și a profitabilității, în timp ce la criptomonede se depinde doar de trenduri și știri.
Expertul recomandă ca românii să investească în educație înainte de a accesa bursa de valori. O educație financiară precară crește vulnerabilitatea la fraude, în special în situațiile în care se promit câștiguri rapide. Cristian Păun a subliniat că procesul de învățare trebuie să înceapă cu cultura generală și economică, deoarece finanțele reprezintă una dintre cele mai complicate părți ale economiei, necesitând calcule și înțelegerea unor active complexe pentru a evita pagubele.
Nivelul de educație financiară influențează direct capacitatea cetățenilor de a naviga piețele de capital și de a evita schemele de tip fraudă. În contextul economic actual, unde volatilitatea activelor poate afecta rapid economiile personale, înțelegerea mecanismelor de funcționare a banilor devine esențială pentru stabilitatea financiară individuală și protecția împotriva pierderilor neprevăzute cauzate de lipsa de pregătire.