Achizițiile publice reprezintă una dintre cele mai semnificative surse de eroare în procesul de cheltuire a fondurilor europene destinate coeziunii. Conform raportului anual al Curții de Conturi Europene pentru exercițiul financiar 2025, auditorii au identificat un nivel de eroare de 6,6% pentru rubrica bugetară „Coeziune, reziliență și valori”. Din această cifră, nerespectarea regulilor specifice de achiziții publice contribuie cu 2,8 puncte procentuale, ceea ce reprezintă aproximativ 43% din eroarea totală estimată pentru această categorie de cheltuieli.
Problemele identificate în cadrul proceselor de achiziție includ situații în care contractele nu au fost publicate în mod corespunzător sau documentația de atribuire a conținut condiții neconforme. De asemenea, auditorii au observat că anumite elemente ale contractelor au fost modificate neregulamentar după etapele de selecție și evaluare a ofertanților. Aceste abateri de la regulile de concurență și transparență sunt critice, deoarece o mare parte din banii europeni sunt direcționați către infrastructură, echipamente și servicii prin contracte publice gestionate de autorități locale și regionale.
Pe lângă achiziții, raportul evidențiazie și alte surse importante care generează erori în gestionarea fondurilor. În calculul ratei de 6,6%, Curtea de Conturi Europeană atribuie 1,5 puncte procentuale costurilor neeligibile, 1,2 puncte proiectelor neeligibile și 1,1 puncte situațiilor în care au lipsit documente justificative esențiale. Este important de subliniat că o eroare de audit nu înseamnă automat fraudă, deoarece frauda implică intenția deliberată de a obține un avantaj prin înșelăciune, fiind tratată separat de erorile administrative.
Comisia Europeană a reacționat la aceste cifre, menționând că eșantionul utilizat pentru auditul anului 2025 a fost atipic și mai mic decât în anii precedenți. Executivul european a precizat că tranzacțiile auditate s-au concentrat în special pe Cehia, Germania și Regatul Unit, avertizând că rezultatele nu pot fi interpretate ca o imagine uniformă pentru toate statele membre. Această particularitate este cauzată de închiderea programelor din perioada 2014–2020 și de faptul că plățile din programele 2021–2027 nu au ajuns încă la un ritm normal.
O schimbare metodologică a influențat și rezultatele prezentate, reducând impactul achizițiilor asupra ratei estimate cu aproximativ 1,6 puncte procentuale față de metoda utilizată anterior. Curtea a început să cuantifice erorile folosind grila de corecții aplicată de Comisie și de statele membre în gestiunea partajată. Deși Comisia a salutat această aliniere metodologică, există încă discrepanțe între cele două instituții, Comisia estimând că riscul la momentul plății rămâne peste pragul de 2%, dar la un nivel inferior celui calculat de auditorii Curții.
Gestionarea fondurilor europene de coeziune implică un echilibru între viteza de absorbție a banilor și calitatea controlului administrativ. Pe măsură ce implementarea programelor pentru perioada 2021–2027 trebuie să accelereze, presiunea asupra autorităților contractante va crește semnificativ. Statele membre trebuie să asigure că accelerarea contractării este însoțită de mecanisme de verificare solide, pentru a preveni transformarea cheltuielilor în neeligibile din cauza nerespectării regulilor de transparență și de eligibilitate la nivelul proiectelor de investiții.