Organizația Agent Green a analizat documentul de 120 de pagini care constituie programul propus de Cabinetul Luca Niculescu, evidențiind discrepanțe între promisiunile de modernizare și direcțiile strategice. Deși sursa salută anumite măsuri de eficiență și restaurare a naturii, aceasta critică menținerea dependenței de combustibili fosili și extinderea infrastructurii nucleare. Conform analizei, programul propune o viziune contradictorie, încercând să construiască regenerabile în timp ce extinde utilizarea gazului și a nuclearului.
În domeniul energiei, Agent Green se opune investițiilor în noi reactoare, inclusiv Unităților 3 și 4 de la Cernavodă sau reactoarelor modulare. Organizația subliniază că nuclearul este o tehnologie scumpă, lentă și vulnerabilă la schimbările climatice, amintind de incidentul din vara anului 2026 când scăderea debitului Dunării a forțat oprirea reactoarelor. În loc de extindere nucleară, sursa solicită o tranziție planificată către energie regenerabilă, baterii și rețele inteligente pentru a asigura reziliența.
Problema gazului natural este abordată ca fiind o dependență, nu o soluție de tranziție. Programul prevede aproximativ 2.200 MW de capacități noi pe gaz și exploatarea a circa opt miliarde de metri cubi anual din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep. Agent Green avertizează că aceste investiții masive în infrastructură vor crea presiune politică și economică de a utiliza gazul pentru decenii, transformând o presupusă punte într-o destinație fosilă care emite dioxid de carbon și metan.
Subvențiile pentru motorină reprezintă un alt punct de conflict, deoarece programul continuă compensarea accizei pentru transportul rutier comercial și subvenția pentru motorina agricolă. Organizația consideră că aceste măsuri întârzie electrificarea și investițiile în eficiență, menținând un consum artificial ridicat. Agent Green propune ca acești bani să fie transferați către dezvoltarea infrastructurii de încărcare, calea ferată de marfă și utilizarea utilajelor agricole electrice pentru o tranziție reală.
Protecția mediului este criticată pentru lipsa unor ținte clare, în special în ceea ce privește suprafețele de protecție strictă. Deși programul menționează restaurarea naturii, acesta evită asumarea țintei de minimum 10% din teritoriul național protejat, necesară pentru respectarea Strategiei europene pentru biodiversitate și a jalonului 34 din PNRR. De asemenea, organizația cere ca în parcurile naționale să fie protejate cel puțin 75% din suprafață, interzicând exploatările forestiere comerciale în aceste zone.
În contextul actual al deciziilor guvernamentale, implementarea jalonelor din PNRR rămâne un punct critic pentru finanțarea europeană a României. Dacă țintele de biodiversitate și protecție a ecosistemelor nu sunt îndeplinite conform standardelor Comisiei Europene, statul riscă reduceri proporționale ale fondurilor disponibile. Această presiune financiară face ca asumarea unor procente clare de protecție a naturii să fie o necesitate economică, nu doar una ecologică, pentru stabilitatea bugetului de stat.